joi
From Wiktionary, the free dictionary
Remove ads
română
Etimologie
Din latină (dies) Iōvis.
Pronunție
- AFI: /ʒoʲ/
Substantiv
| Declinarea substantivului joi | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | joi | joi |
| Articulat | joia | joile |
| Genitiv-Dativ | joii | joilor |
| Vocativ | joi | joilor |
Cuvinte derivate
- joian
- joimăriță
Cuvinte compuse
Expresii
- De joi până mai (de-)apoi = la nesfârșit, mereu; niciodată
- Din joi în Paști = din când în când, foarte rar
Traduceri
ziua a patra
|
|
Etimologie
Origine incertă.
Poate din maghiară gyönni, gyünni.
Verb
| Conjugarea verbului joi | |
| Infinitiv | a joi |
| Indicativ prezent pers. 1 sg. |
joiesc |
| Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să joiască |
| Participiu | joit |
| Conjugare | IV |
- (v.intranz.) (reg.) a intra în voie cuiva prin ceva, a satisface, a mulțumi (pe cineva), a-i îndeplini dorințele.
- a se ajunge cu ceva, a avea de ajuns, a (se) sătura.
- a birui, a ieși la capăt.
- a suporta, a răbda, a îndura.
Sinonime
Cuvinte derivate
- joire
- joit
Traduceri
a satisface
|
Referințe
Remove ads
Wikiwand - on
Seamless Wikipedia browsing. On steroids.
Remove ads