kitten

engleză

(English)

Etimologie

Din engleza medie kiton, kitoun, kyton, diminutiv al lui cat.

Prima parte provine probabil din engleza medie kiteling < nordică veche ketlingr, sau din anglo-normandă *kiton < franceza veche chiton < inevitabil din latină târzie cattus.

Pronunție

• AFI: /'kɪtn/

Substantiv

kitten, pl. kittens

1. (zool.) pisoi, pisicuță

   Our cat has three kittens.

2. (zool.) pui (de iepure, șoarece, arici, veveriță, vulpe sau viezure)

Sinonime

• 1: (zool.) kitty

Cuvinte derivate

• kit
• kittenlike
• kittenish
• kitty

Cuvinte compuse

• kitten heel

Expresii

• have kittens

Vezi și

• cat

Verb

Conjugarea verbului to kitten
Infinitiv	to kitten
Prezent simplu pers. 3 sg.	kittens
Trecut simplu	kittened
Participiu trecut	kittened
Participiu prezent	kittening

1. a naște pisoi, a face pui

Referințe

• Dictionary.com
• Wiktionary