lexicon
From Wiktionary, the free dictionary
Remove ads
română
Etimologie
Din latină lexicon. Confer franceză lexique.
Pronunție
- AFI: /lek.siˈkon/
Substantiv
| Declinarea substantivului lexicon | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | lexicon | lexicoane |
| Articulat | lexiconul | lexicoanele |
| Genitiv-Dativ | lexiconului | lexicoanelor |
| Vocativ | ' | ' |
- operă lexicografică cuprinzând cuvintele unei limbi, ale unui domeniu de activitate, ale unui scriitor etc.
- dicționar tehnic sau enciclopedic, cuprinzând cunoștințe de orientare din anumite domenii.
Cuvinte derivate
cuvinte derivate
Cuvinte apropiate
Traduceri
dicționar tehnic sau enciclopedic
|
|
Referințe
Remove ads
Wikiwand - on
Seamless Wikipedia browsing. On steroids.
Remove ads