locuit

română

Etimologie

Din a locui.

Pronunție

• AFI: /lo.ku'it/

Adjectiv

Declinarea adjectivului locuit
	Singular	Plural
Masculin	locuit	locuiți
Feminin	locuită	locuite
Neutru	locuit	locuite

1. (despre case, ținuturi etc.) în care locuiește cineva, unde sunt oameni.

Cuvinte derivate

• dezlocuit

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• ciotul
• coitul

Referințe

• DEX '98 via DEX online