malus

Vezi și : Malus

latină

(Latina)

Etimologie

Considerat să provină din greacă antică μέλας (mélas), dar astăzi această etimologie este disputată.

Pronunție

• AFI: /'ma.lus/

Adjectiv

malus m., (feminin mala, neutru malum)

1. rău, hain, nefast

   Malus et nequam homo.

2. răutăcios, răuvoitor, dăunător, vătămător
3. urât, neatrăgător, diform, hidos
4. (despre soartă) nenorocos, ghinionist, nefast

Antonime

• 1: bonus

Cuvinte derivate

• maledīcō

Cuvinte compuse

• carmen malum

Locuțiuni

• malum in sē

Vezi și

• pēior, pessimus

Etimologie

Din greacă antică μηλέα (mēlea).

Pronunție

• AFI: /'maː.lus/

Substantiv

Declinarea substantivului mālus
f.	Singular	Plural
Nominativ	mālus	mālī
Genitiv	mālī	mālōrum
Dativ	mālō	mālīs
Acuzativ	mālum	mālōs
Ablativ	mālō	mālīs
Vocativ	māle	mālī

1. (bot.) măr

   Felices arbores putantur esse quercus vel malus.

Cuvinte compuse

• mālus grānāta
• mālus domestica

Etimologie

Din rădăcina mac-, care provine din greacă antică μακρός (makrós, „lung”) și cuvântul latin magnus („lung”); alternativ poate provine din malus.

Pronunție

• AFI: /'maː.lus/

Substantiv

Declinarea substantivului mālus
m.	Singular	Plural
Nominativ	mālus	mālī
Genitiv	mālī	mālōrum
Dativ	mālō	mālīs
Acuzativ	mālum	mālōs
Ablativ	mālō	mālīs
Vocativ	māle	mālī

1. (nav.) arbore, catarg

   Malum erigi imperavit.

2. (constr.) stâlp sau par care susține tenda într-un teatru
3. (constr.) bară, grindă

Referințe

• Wiktionary