martin
From Wiktionary, the free dictionary
Remove ads
română
Etimologie
Din franceză martin.
Pronunție
- AFI: /mar'tin/
Substantiv
| Declinarea substantivului martin | ||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | martin | martini |
| Articulat | martinul | martinii |
| Genitiv-Dativ | martinului | martinilor |
| Vocativ | ' | ' |
- pasăre marină, de talie medie, cu aripi lungi și cu penaj, mai ales, alburiu, care se hrănește cu pești; pescăruș.
Traduceri
Traduceri
engleză
(English)
Etimologie
Probabil din numele propriu Martin.
Pronunție
- AFI: /mɑː(r)tɪn/
Substantiv
martin, pl. martins
- (ornit.) rândunică de casă, lăstun
Cuvinte derivate
Cuvinte compuse
- house martin
- sand martin
Referințe
franceză
(français)
Etimologie
Probabil din numele propriu Martin.
Pronunție
- AFI: /maʁ.tɛ̃/
Substantiv
martin m., martins pl.
Cuvinte compuse
- grand martin
- martin à collier
- martin à ventre blanc
- martin couronné
- martin des berges
- martin forestier
- martin huppé
- martin triste
Referințe
Wikiwand - on
Seamless Wikipedia browsing. On steroids.
Remove ads