mina
From Wiktionary, the free dictionary
Remove ads
română
Etimologie
Pronunție
- AFI: /miˈna/
Verb
| Conjugarea verbului mina | |
| Infinitiv | a mina |
| Indicativ prezent pers. 1 sg. |
minez |
| Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să mineze |
| Participiu | minat |
| Conjugare | I |
- (v.tranz.) a așeza, a pune explozibile, mine pe uscat sau în apă; a depune o încărcătură de exploziv într-o clădire, la un pod etc. în scopul aruncării lor în aer.
- (despre ape) a săpa, a roade un teren.
- (fig.) a slăbi, a distruge (cu încetul).
Sinonime
Antonime
Cuvinte derivate
Cuvinte apropiate
Traduceri
a pune mine sau explozive pentru a arunca în aer
|
|
Etimologie
Din mină.
Pronunție
- AFI: /ˈmi.na/
Substantiv
- forma de singular articulat pentru mină.
Referințe
Remove ads
catalană
(català)
Etimologie
Din latină târzie mina.
Pronunție
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Substantiv
mina f., mines pl.
Cuvinte derivate
cehă
(čeština)
Etimologie
Probabil din franceză mine.
Pronunție
- AFI: /mɪna/
Substantiv
mina f., miny pl.
- (armă explosivă) mină
- Ottawská úmluva z roku 1997 zakazuje používat nášlapné miny.
Cuvinte derivate
- podminovat
- zaminovat
Cuvinte compuse
- minové pole
estoniană
(eesti)
Etimologie
Etimologie lipsă. (Ajută)
Pronunție
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Pronume
mina
Cuvinte apropiate
italiană
(italiano)
Etimologie
Din latină târzie mina.
Pronunție
- AFI: /'mina/
Substantiv
mina f., mine pl.
Cuvinte derivate
- minare
- minerale
- miniera
poloneză
(polski)
Etimologie
Pronunție
- AFI: /ˈmʲĩna/
Substantiv
mina f., miny pl.
- (armă explosivă) mină
- Sierżant zboczył z drogi i wszedł na minę.
Cuvinte derivate
- minowy
- minować/zaminować
Etimologie
Din franceză mine.
Substantiv
mina f., miny pl.
- mină, fizionomie
- Czemu masz taką strapioną minę?
Cuvinte derivate
- minka
portugheză
Etimologie
Pronunție
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Substantiv
mina f., minas pl.
Cuvinte derivate
- minar
- mineiro
- mineração
- minerar
Cuvinte compuse
- campo minado
- Minas Gerais
slovenă
Etimologie
Probabil din franceză mine.
Pronunție
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Substantiv
mina f.
- (armă explosivă) mină
spaniolă
(español)
Etimologie
Pronunție
- AFI: /ˈmi.na/
Substantiv
mina f., minas pl.
Cuvinte derivate
- minero
- mino
Locuțiuni
- mina a cielo abierto
- mina antipersonal
Etimologie
Etimologie necunoscută Poate din dialectul napolitan miniera ("prostituată").
Substantiv
mina f., minas pl.
- (argou, Chile, Argentina) fată sau femeie
- (argou, Argentina) prostituată, târfă
suedeză
(svenska)
Etimologie
Din germană Mine < franceză mine.
Pronunție
- AFI: /ˈmiː.na/
Substantiv
| Declinarea substantivului mina | ||||
| c. | Singular | Plural | ||
| Nehotărât | Hotărât | Nehotărât | Hotărât | |
| Nominativ | mina | minan | minor | minorna |
| Genitiv | minas | minans | minors | minornas |
Sinonime
- 2: gruva
Cuvinte derivate
- minera
- minör
Cuvinte compuse
- truppmina
- minröjning
- minsvepare
malteză
(Malti)
Etimologie
Etimologie lipsă. (Ajută)
Pronunție
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Substantiv
mina
- tunel (galerie subterană)
Wikiwand - on
Seamless Wikipedia browsing. On steroids.
Remove ads