minimum

română

Etimologie

Din latină, franceză minimum.

Pronunție

• AFI: /ˈmi.ni.mum/

Substantiv

Declinarea substantivului minimum
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	minimum	minimumuri
Articulat	minimumul	minimumurile
Genitiv-Dativ	minimumului	minimumurilor
Vocativ	minimumule	minimumurilor

1. punct, limită, fază reprezentând extrema inferioară.
2. cea mai mică cantitate, valoare, intensitate; minim.

Cuvinte derivate

• minim

Traduceri

Traduceri

Adverb

1. în cantitatea, timpul, spațiul minim; cel puțin..., pe puțin...; măcar.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online