mistuitor

română

Etimologie

Din a mistui + sufixul -tor.

Pronunție

• AFI: /mis.tu.i'tor/

Adjectiv

Declinarea adjectivului mistuitor
	Singular	Plural
Masculin	mistuitor	mistuitori
Feminin	mistuitoare	mistuitoare
Neutru	mistuitor	mistuitoare

1. care mistuie; distrugător, nimicitor.
2. (fig.) care chinuiește (sufletește), care distruge moral și fizic (încetul cu încetul).

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online