mouton

franceză

(français)

Etimologie

Din galo-romanică *mŭltōnem < *mŭlto. Probabil de origine celtică.

Pronunție

• AFI: /mu.tɔ̃/

Substantiv

mouton m., moutons pl.

1. oaie
2. carne de oaie
3. (spec.) turmă

   Le mouton est une viande noire.

4. (spec.) piele de oaie, muton
5. (spec.) blană de oaie
6. (fig.) oaie, persoană supusă

Cuvinte derivate

• moutonner
• moutonneux
• moutonnier

Cuvinte compuse

• saute-mouton

Expresii

• compter les moutons
• épaule de mouton
• mouton à cinq pattes
• mouton de Panurge
• mouton noir
• revenons à nos moutons

Vezi și

• bélier
• brebis

Referințe

• Wiktionary
• Wiktionnaire