nara
From Wiktionary, the free dictionary
Remove ads
română
Etimologie
Din latină narrare. Confer italiană narrare, franceză narrer.
Pronunție
- AFI: /naˈra/
Verb
| Conjugarea verbului nara | |
| Infinitiv | a nara |
| Indicativ prezent pers. 1 sg. |
narez |
| Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să nareze |
| Participiu | narat |
| Conjugare | I |
Sinonime
Cuvinte derivate
Traduceri
a povesti, a istorisi
|
|
Etimologie
Din nară.
Pronunție
- AFI: /ˈna.ra/
Substantiv
- forma de singular articulat pentru nară.
Referințe
Remove ads
indoneziană
Etimologie
Din sanscrită
Pronunție
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Substantiv
nara
sanscrită
Etimologie
Etimologie lipsă. (Ajută)
Pronunție
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Substantiv
nara (नर) m.
Wikiwand - on
Seamless Wikipedia browsing. On steroids.
Remove ads