noblesse

engleză

(English)

Etimologie

Din dialectul anglo-normand noblesse, noblesce < franceza veche noblace, nobleche.

Pronunție

• AFI: /nə(ʊ)'blɛs/ (Anglia)

Substantiv

noblesse, (nenumărabil)

1. noblețe
2. (ist.) nobilime, aristocrație, nobilitate

Sinonime

• 1: nobleness
• 2: nobility

Cuvinte apropiate

• noble

---

franceză

(français)

Etimologie

Compus din noble + suf. -esse.

Pronunție

• AFI: /nɔ.blɛs/

Substantiv

noblesse f., invariabil

1. (ist.) nobilime, aristocrație, nobilitate
2. (fig.) noblețe

Sinonime

• aristocratie

Antonime

• clergé

Cuvinte apropiate

• anobli
• anoblir
• anoblissement
• noble
• noblement

Expresii

• ancienne noblesse
• haute noblesse
• noblesse oblige
• noblesse d'épée
• noblesse de robe
• nouvelle noblesse
• petite noblesse