pedant

română

Etimologie

Din franceză pédant, germană Pedant.

Pronunție

• AFI: /pe'dant/

Adjectiv

Declinarea adjectivului pedant
	Singular	Plural
Masculin	pedant	pedanți
Feminin	pedantă	pedante
Neutru	pedant	pedante

1. (despre oameni și manifestările lor) cu pretenții de erudiție și de competență deosebită; meticulos; minuțios peste măsură; pedantic, pedantesc.

Cuvinte derivate

• pedantic

Traduceri

Traduceri

engleză: pedantic (English) esperanto: pedanta (Esperanto)

franceză: pédant (français) germană: pedantisch (Deutsch)

Substantiv

Declinarea substantivului pedant
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	pedant	pedanți
Articulat	pedantul	pedanții
Genitiv-Dativ	pedantului	pedanților
Vocativ	pedantule	pedanților

1. persoană care face mereu paradă de erudiția sa și care supără prin minuțiozitate exagerată în lucruri neînsemnate; persoană deosebit de meticuloasă.

Cuvinte derivate

• pedantă

Traduceri

Traduceri

engleză: pedant (English) esperanto: pedanto (Esperanto)

franceză: pédant (français) m. germană: Pedant (Deutsch) m.

Referințe

• DEX '98 via DEX online