perfecta

Vezi și : perfectă

română

Etimologie

Din perfect. Confer italiană perfettare, franceză parfaire.

Pronunție

• AFI: /per.fekˈta/

Verb

Conjugarea verbului perfecta
Infinitiv	a perfecta
Indicativ prezent pers. 1 sg.	perfectez
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să perfecteze
Participiu	perfectat
Conjugare	I

1. (v.tranz.) a duce la bun sfârșit, a desăvârși, a definitiva, a încheia (un acord, o tranzacție etc.).

   A perfecta un acord.

Sinonime

• încheia

Cuvinte derivate

• imperfectibil
• imperfecțiune
• perfect
• perfectare
• perfectibil
• perfecționa
• perfecțiune, perfecție

Traduceri

a definitiva

catalană: perfeccionar (català) engleză: perfect (English) esperanto: perfektigi (Esperanto) finlandeză: tehdä täydelliseksi (suomi) franceză: parfaire (français) germană: vollenden (Deutsch), perfektionieren (Deutsch) italiană: perfettare (italiano)

neerlandeză: perfectioneren (Nederlands) poloneză: doskonalić (polski) slovenă: izpopolniti (slovenščina) spaniolă: perfeccionar (español) suedeză: finslipa (svenska), fullända (svenska), förfina (svenska) turcă: tamamlamak (Türkçe), bitirmek (Türkçe)

Etimologie

Din perfecta.

Verb

1. forma de persoana a III-a singular la imperfect pentru perfecta.

Referințe

• DEX online