pescuit

română

Etimologie

Din verbul a pescui.

Pronunție

• AFI: /pes.kuˈit/

Substantiv

Declinarea substantivului pescuit
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	pescuit	pescuituri
Articulat	pescuitul	pescuiturile
Genitiv-Dativ	pescuitului	pescuiturilor
Vocativ	pescuitule	pescuiturilor

1. acțiunea de a pescui și rezultatul ei; meseria pescarului.

   Pescuitul a doi păstrăvi.

Sinonime

• pescuire, prindere, (înv. și reg.) pescărie, pescărit, (reg.) pescuială

Cuvinte apropiate

• pescar
• pescaș
• pescări
• pescărie
• pescărit
• pescui
• pescuială
• pescuire
• pescuitor
• pește

Traduceri

ocupația de pescar

engleză: fishing (English) esperanto: fiŝado (Esperanto) finlandeză: kalastus (suomi), onginta (suomi) franceză: pêche (français) f. germană: Fischen (Deutsch) n. greacă: αλιεία (Ελληνικά) (alieía) italiană: pesca (italiano) f. japoneză: 釣り (日本語) (tsuri)

maghiară: halászat (magyar) neerlandeză: vissen (Nederlands) n., sportvisserij (Nederlands) f., hengelsport (Nederlands) norvegiană: fisking (norsk) poloneză: rybołówstwo (polski), wędkarstwo (polski) portugheză: pesca (português) f. rusă: рыбалка (русский) f. suedeză: fiske (svenska) n. turcă: balık avlama (Türkçe)

Etimologie

Din pescui.

Verb

1. forma de participiu trecut pentru pescui.

Referințe

• DEX online