pianta

italiană

(italiano)

Etimologie

Din latină planta.

Pronunție

• AFI: /ˈpjan.ta/

Substantiv

pianta f., piante pl.

1. plantă; p. ext. arbore, copac, pom
2. hartă, mapă
3. (despre încălțăminte sau piciorul) talpă

Sinonime

• 2: carta

Cuvinte derivate

• piantagione
• piantare
• piantina

Cuvinte compuse

• pianta da appartamento, pianta d'appartamento

Expresii

• in pianta stabile