pildui

română

Etimologie

Din pildă + sufixul -ui.

Pronunție

• AFI: /pil.du'i/

Verb

Conjugarea verbului pildui
Infinitiv	a pildui
Indicativ prezent pers. 1 sg.	pilduiesc
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să pilduiască
Participiu	pilduit
Conjugare	IV

1. (v.refl.) (înv.) a lua model, exemplu de la cineva sau ceva; a trage o învățătură.
2. (v.tranz.) a învăța sau a îndruma pe cineva prin exemple.
3. (v.tranz.) a aplica cuiva o pedeapsă severă (care să servească drept pildă și altora).
4. (v.tranz.) a exemplifica, a ilustra.

Cuvinte derivate

• pilduire
• pilduitor

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online