pleda

română

Etimologie

Din franceză plaider < latină placeo.

Pronunție

• AFI: /ple'da/

Verb

Conjugarea verbului pleda
Infinitiv	a pleda
Indicativ prezent pers. 1 sg.	pledez
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să pledeze
Participiu	pledat
Conjugare	I

1. (v.intranz. și tranz.) a vorbi în fața unei instanțe judecătorești (ca avocat), apărând cauza uneia dintre părți.
2. a rosti o pledoarie.
3. (p. gener.) a susține o cauză, a apăra o idee, un interes; a milita pentru ceva.

Cuvinte derivate

• pledant
• pledare
• pledat
• pledoarie

Traduceri

a susține o cauză, o idee

engleză: plead (English) esperanto: pledi (Esperanto) finlandeză: vedota (suomi) franceză: plaider (français) germană: plädieren (Deutsch) greacă: εκλιπαρώ (Ελληνικά) (ekliparó), ικετεύω (Ελληνικά) (iketévo) italiană: perorare (italiano), patrocinare (italiano) maghiară: hivatkozik (magyar) neerlandeză: pleiten (Nederlands), bepleiten (Nederlands)

poloneză: błagać (polski) portugheză: pleitear (português) rusă: вести (русский) (vesti) scoțiană: tagair (Scots) slovenă: pledirati (slovenščina), zagovarjati (slovenščina) (se) spaniolă: pleitear (español), abogar (español), por (español), defender (español) suedeză: anföra (svenska), åberopa (svenska), böna (svenska), advocera (svenska), förebära (svenska) turcă: yalvarmak (Türkçe)

Referințe

• DEX online