potir
From Wiktionary, the free dictionary
Remove ads
română
Etimologie
Din slavă (veche) potirĩ.
Pronunție
- AFI: /po'tir/
Substantiv
| Declinarea substantivului potir | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | potir | potire |
| Articulat | potirul | potirele |
| Genitiv-Dativ | potirului | potirelor |
| Vocativ | potirule | potirelor |
- cupă de metal (prețios) cu gura largă (și cu marginile răsfrânte); (p.ext.) conținutul acestei cupe.
- (spec.) pahar de aur sau de argint, cu picior, în care se păstrează cuminecătura la biserică.
- (p.anal.) parte a unei flori alcătuită din corolă și caliciu.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Remove ads
Wikiwand - on
Seamless Wikipedia browsing. On steroids.
Remove ads