practic

română

Etimologie

Din franceză pratique < latină practicus.

Pronunție

• AFI: /'prak.tik/

Adjectiv

Declinarea adjectivului practic
	Singular	Plural
Masculin	practic	practici
Feminin	practică	practice
Neutru	practic	practice

1. care se poate executa sau care se efectuează în mod concret; care se verifică prin practică și se poate aplica în viață; care se bazează pe practică; concret, real.
2. care corespunde necesităților de fiecare zi; care este ușor de întrebuințat, util, comod sau economicos.
3. (despre oameni) care știe să se orienteze în viața de toate zilele, care știe să aplice cunoștințele la viața de toate zilele, care are simțul realității; (p.ext.) îndemânatic, destoinic, priceput.

Cuvinte derivate

• practicist
• practicitate

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online