pretendent
From Wiktionary, the free dictionary
Remove ads
română
Etimologie
Din franceză prétendant.
Pronunție
- AFI: /pre.ten'dent/
Substantiv
| Declinarea substantivului pretendent | ||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | pretendent | pretendenți |
| Articulat | pretendentul | pretendenții |
| Genitiv-Dativ | pretendentului | pretendenților |
| Vocativ | pretendentule | pretendenților |
- persoană care tinde, aspiră să ajungă la ceva, care cere, pretinde ceva.
- bărbat care cere sau are intenția să ceară în căsătorie o femeie.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Remove ads
Wikiwand - on
Seamless Wikipedia browsing. On steroids.
Remove ads