tinde

română

Etimologie

Din latină tendere.

Pronunție

• AFI: /ˈtin.de/

Verb

Conjugarea verbului tinde
Infinitiv	a tinde
Indicativ prezent pers. 1 sg.	tind
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să tindă
Participiu	tins
Conjugare	III

1. a-și orienta activitatea (spre atingerea unui scop), fiind stăpânit de o dorință puternică.

Sinonime

1. năzui; aspira; ținti

Traduceri

Traduceri

Etimologie

Din tinde.

Verb

1. forma de persoana a III-a singular la prezent pentru tinde.
2. forma de persoana a II-a singular la imperativ pentru tinde.

Referințe

• DEX online