psychologue

Vezi și : psychologué

engleză

(English)

Etimologie

Împrumutat din franceză psychologue.

Pronunție

• AFI: /ˈsaɪkəˌlɔg/

Substantiv

psychologue, pl. psychologues

1. (înv.; psih.) psiholog

Sinonime

• (psih.) psychologist

Referințe

• Wiktionary

---

franceză

(français)

Etimologie

Din psycho- + -logue.

Pronunție

• AFI: /psi.kɔ.lɔg/

Substantiv

psychologue m.f., psychologues pl.

1. (psih.) psiholog, psihologă
2. (fam.) cunoscător al firii omului

Sinonime

• 1: (psih.) (înv.) psychologiste, (fam.) psy

Cuvinte derivate

• psychologie
• psychologuer

Vezi și

• psychanalyste
• psychiatre

Etimologie

Din psychologuer.

Verb

1. forma de persoana a I-a singular la indicativ prezent pentru psychologuer.
2. forma de persoana a III-a singular la indicativ prezent pentru psychologuer.
3. forma de persoana a I-a singular la subjonctiv prezent pentru psychologuer.
4. forma de persoana a III-a singular la subjonctiv prezent pentru psychologuer.
5. forma de persoana a II-a singular la imperativ prezent pentru psychologuer.

Referințe

• CNRTL.fr
• Wiktionary
• Wiktionnaire