sabat

română

Etimologie

Din franceză sabbat < latină sabbatum.

Pronunție

• AFI: /sa'bat/

Substantiv

Declinarea substantivului sabat
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	sabat	sabaturi
Articulat	sabatul	sabaturile
Genitiv-Dativ	sabatului	sabaturilor
Vocativ	sabatule	sabaturilor

1. ziua de sâmbătă la mozaici și la unii sectanți creștini, reprezentând ultima zi a săptămânii, considerată zi de sărbătoare.
2. adunare de vrăjitoare care, după credințele evului mediu, avea loc sâmbăta, la miezul nopții, într-un loc singuratic.
3. (fig.) gălăgie mare produsă de o mulțime zgomotoasă.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• bașta

Referințe

• DEX '98 via DEX online