sfiire

From Wiktionary, the free dictionary

Remove ads

română

Etimologie

Din sfii.

Pronunție

  • AFI: /sfi'i.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
sfiire
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ sfiire sfiiri
Articulat sfiirea sfiirile
Genitiv-Dativ sfiirii sfiirilor
Vocativ ' '
  1. acțiunea de a sfii și rezultatul ei.


Traduceri

Wikiwand - on

Seamless Wikipedia browsing. On steroids.

Remove ads