spovedi

română

Etimologie

Din slavă ispovĕdati.

Pronunție

• AFI: /spo.veˈdi/

Verb

Conjugarea verbului (se) spovedi
Infinitiv	a (se) spovedi
Indicativ prezent pers. 1 sg.	(mă) spovedesc
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să (se) spovedească
Participiu	spovedit
Conjugare	IV

1. (v.refl.) (în practicile Bisericii creștine) a mărturisi unui duhovnic greșelile făptuite spre a obține iertarea lor.

   S-a spovedit preotului.

2. (v.tranz.) (despre duhovnici) a asculta mărturisirea greșelilor făptuite de un credincios.

   S-a spovedit unui prieten.

3. (v.refl. și tranz.) a mărturisi cuiva o taină; a (se) destăinui.

   I-a spovedit marele său secret.

Sinonime

• 1: (bis.) (se) mărturisi, (înv. și reg.) (se) griji, (înv.) (se) duhovnici
• 2: se confesa, se destăinui, se mărturisi, (livr.) se confia, (înv. și pop.) se dezveli
• 3: declara, destăinui, dezvălui, divulga, împărtăși, încredința, mărturisi, revela, spune, (livr.) confia, (înv. și pop.) dezveli, (reg.) deveghea, (înv.) propovădui

Cuvinte derivate

• spovadă
• spovedanie
• spovedeală
• spovedire
• spovedit
• spoveditor

Traduceri

a supune ritualului de spovedanie

Vedeți traduceri pentru a mărturisi.

Etimologie

Din spovedi.

Verb

1. forma de persoana a III-a singular la perfect simplu pentru spovedi.

Referințe

• DEX online