spulbera

Vezi și : spulberă

română

Etimologie

Din latină *expulverare.

Pronunție

• AFI: /spul.beˈra/

Verb

Conjugarea verbului (se) spulbera
Infinitiv	a (se) spulbera
Indicativ prezent pers. 1 sg.	(mă) spulber
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să (se) spulbere
Participiu	spulberat
Conjugare	I

1. (v.tranz. și refl.) a (se) ridica în vârtej și a (se) duce departe (împrăștiindu-se); a (se) risipi, a (se) împrăștia.
2. (v.tranz. și refl.) (fig.) a (se) nimici, a (se) distruge.

Cuvinte derivate

• spulber
• spulberare
• spulberat
• spulberatic
• spulberător
• spulberătură

Traduceri

Traduceri

Etimologie

Din spulbera.

Verb

1. forma de persoana a III-a singular la imperfect pentru spulbera.

Referințe

• DEX '98 via DEX online