spurc

română

Etimologie

Din latină spurcus.

Pronunție

• AFI: /spurk/

Substantiv

Declinarea substantivului spurc
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	spurc	spurcuri
Articulat	spurcul	spurcurile
Genitiv-Dativ	spurcului	spurcurilor
Vocativ	'	'

1. materie rezultată din digestie; materii fecale; excrement.

Traduceri

Traduceri

Etimologie

Din spurca.

Verb

1. forma de persoana a I-a singular la prezent pentru spurca.
2. forma de persoana a I-a singular la conjunctiv prezent pentru spurca.

Referințe

• DEX online