stihui

română

Etimologie

Din stih + sufixul -ui.

Pronunție

• AFI: /sti.hu'i/

Verb

Conjugarea verbului stihui
Infinitiv	a stihui
Indicativ prezent pers. 1 sg.	stihuiesc
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să stihuiască
Participiu	stihuit
Conjugare	IV

1. (v.intranz. și tranz.) (rar) a face, a compune versuri; a versifica.

Cuvinte derivate

• stihuire
• stihuitor

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online