tinsmith

engleză

(English)

Etimologie

Din tin („staniu, cositor”) + smith („fierar”).

Pronunție

• AFI: /ˈtɪnˌsmɪθ/

Substantiv

tinsmith, pl. tinsmiths

1. (metal.) tinichigiu

Sinonime

• (metal.) tinman, whitesmith

Cuvinte derivate

• tinsmithing

Cuvinte apropiate

• tin
• tinware

Referințe

• Dictionary.com
• Wiktionary