tormenta

From Wiktionary, the free dictionary

Remove ads

galiciană

(galego)

Etimologie

Din latină tormentum.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

tormenta f., tormentas pl.

  1. furtună (cu tunete), vijelie

Referințe





italiană

(italiano)

Etimologie

Din latină tormentum.

Pronunție

  • AFI: /tor'menta/


Substantiv

tormenta f., tormente pl.

  1. viscol
  2. vijelie, vifor

Cuvinte apropiate

  • tormentare
  • tormentato
  • tormentatore
  • tormento
  • tormentone
  • tormentoso

Etimologie

Derivat regresiv din tormentare.

Verb

  1. forma de persoana a I-a singular la prezent indicativ pentru tormentare.
  2. forma de persoana a II-a singular la imperativ pentru tormentare.

Referințe





Remove ads

portugheză

(português)

Etimologie

Din latină tormentum.

Pronunție

  • AFI: /toɾ'men.tɐ/


Substantiv

tormenta f., tormentas pl.

  1. furtună (cu tunete), vijelie

Sinonime

  • procela, tempestade

Cuvinte derivate

  • tormentoso
  • tormentório

Referințe





spaniolă

(español)

Etimologie

Din latină tormentum.

Pronunție

  • AFI: /toɾ'men.ta/


Substantiv

tormenta f., tormentas pl.

  1. furtună (cu tunete), vijelie

Cuvinte derivate

  • tormentoso

Cuvinte compuse

  • tormenta de ideas
  • tormenta de nieve

Cuvinte apropiate

  • tormento

Referințe

Wikiwand - on

Seamless Wikipedia browsing. On steroids.

Remove ads