tractus

română

Etimologie

Din franceză, latină tractus.

Pronunție

• AFI: /'trak.tus/

Substantiv

Declinarea substantivului tractus
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	tractus	tractusuri
Articulat	tractusul	tractusurile
Genitiv-Dativ	tractusului	tractusurilor
Vocativ	tractusule	tractusurilor

1. (anat.) ansamblu de fibre sau de organe care urmează unul după celălalt, alcătuind un sistem.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• scrutat
• scurtat

Referințe

• DEX '98 via DEX online