trunchia

română

Etimologie

Din trunchi.

Pronunție

• AFI: /trun.kiˈa/

Verb

Conjugarea verbului trunchia
Infinitiv	a trunchia
Indicativ prezent pers. 1 sg.	trunchiez
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să trunchieze
Participiu	trunchiat
Conjugare	I

1. (v.tranz.) (adesea fig.) a ciunti, a reteza, a mutila; a fragmenta, a tăia.

Cuvinte derivate

• trunchiat
• trunchiere

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• hărnicuț

Referințe

• DEX '98 via DEX online