uimit

română

Etimologie

Din a uimi.

Pronunție

• AFI: /ujˈmit/

Adjectiv

Declinarea adjectivului uimit
	Singular	Plural
Masculin	uimit	uimiți
Feminin	uimită	uimite
Neutru	uimit	uimite

1. cuprins de o mare (și neașteptată) mirare, admirație; surprins, uluit.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• iuțim
• mitui

Referințe

• DEX '98 via DEX online