urina

Vezi și : urină, -urina

română

Etimologie

Din franceză uriner.

Pronunție

• AFI: /u.riˈna/

Verb

Conjugarea verbului urina
Infinitiv	a urina
Indicativ prezent pers. 1 sg.	urinez
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să urineze
Participiu	urinat
Conjugare	I

1. (v.intranz.) a elimina urina din vezica urinară.

   Bărbatul s-a urinat pe el.

Sinonime

• (fiziol.) ieși, (pop.) se pișa, se uda

Cuvinte derivate

• anurie
• uree
• uremic
• uremie
• uric
• uricemie
• urinal
• urinar
• urinare
• urinat
• urină
• urinifer
• urinos
• urinoar

Cuvinte compuse

• incontinență urinară

Traduceri

a elimina urina din vezica urinară

chineză: 尿 (中文), 尿 (中文) daneză: urinere (dansk), tisse (dansk) engleză: urinate (English) esperanto: urini (Esperanto) finlandeză: virtsata (suomi) franceză: uriner (français) germană: urinieren (Deutsch) greacă: κατουρώ (katouró) (Ελληνικά)

italiană: orinare (italiano), urinare (italiano) neerlandeză: urineren (Nederlands), plassen (Nederlands), pissen (Nederlands) poloneză: oddać mocz (polski), oddawać mocz (polski) portugheză: urinar (português) spaniolă: orinar (español) suedeză: urinera (svenska) turcă: işemek (Türkçe)

Etimologie

Din urină.

Pronunție

• AFI: /uˈri.na/

Substantiv

1. forma de singular articulat pentru urină.

Referințe

• DEX online

---

italiană

(italiano)

Variante

• orina

Etimologie

Din latină urina.

Pronunție

• AFI: /uˈrina/

Substantiv

urina f., urine pl.

1. urină

Cuvinte apropiate

• urinare

Etimologie

Derivat regresiv din urinare.

Verb

1. forma de persoana a III-a singular la prezent indicativ pentru urinare.
2. forma de persoana a II-a singular la imperativ pentru urinare.

---

latină

(Latina)

Etimologie

Din greacă ouron ("urină"). Origine indo-europeană.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

Declinarea substantivului urina
f.	Singular	Plural
Nominativ	urina	'
Genitiv	'	'
Dativ	'	'
Acuzativ	'	'
Ablativ	'	'
Vocativ	'	'

1. apă

Sinonime

• aqua

---

portugheză

(português)

Etimologie

Din latină urina.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

urina f.

1. urină

Sinonime

• mijo, xixi, pipi, mijina (învechit)