vecui

română

Etimologie

Din veac + sufixul -ui.

Pronunție

• AFI: /ve.kuˈi/

Verb

Conjugarea verbului vecui
Infinitiv	a vecui
Indicativ prezent pers. 1 sg.	vecuiesc
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să vecuiască
Participiu	vecuit
Conjugare	IV

1. (v.intranz.) (pop.) a locui, a trăi, a petrece vreme îndelungată undeva sau cu cineva.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• cuvei
• cuvie

Referințe

• DEX '98 via DEX online