vento

esperanto

(Esperanto)

Etimologie

Din latină ventus.

Pronunție

• AFI: /ˈvento/

Substantiv

vento, pl. ventoj

1. vânt

Cuvinte derivate

• sunvento / suna vento
• ventego
• ventoturbino

---

galiciană

(galego)

Etimologie

Din latină ventus.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

vento m., ventos pl.

1. vânt

---

ido

(Ido)

Etimologie

Din esp. vento.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

vento, pl. venti

1. vânt

---

italiană

(italiano)

Etimologie

Din latină ventus.

Pronunție

• AFI: /'vɛnto/

Substantiv

vento m., venti pl.

1. vânt

   Oggi il vento soffia forte.

2. curent de aer

Sinonime

• 2: corrente

Cuvinte derivate

• ventaccio
• ventaglio
• ventata
• venticello
• ventilare
• ventola
• ventosa
• ventoso

Cuvinte compuse

• vento solare
• vento stellare

Locuțiuni

• rosa dei venti

Expresii

• veloce come il vento

---

latină

(Latina)

Etimologie

Din veniō.

Pronunție

• AFI: /ˈwen.toː/

Verb

ventō (infinitivul prezent ventāre)

1. a se deprinde să vină

Sinonime

• ventitō

Cuvinte apropiate

cuvinte corelate

adveniō adventō antēveniō circumveniō contraveniō conveniō conventō dēveniō ēveniō interveniō inveniō obveniō

perveniō praeveniō prōveniō reveniō subveniō subventō superveniō transveniō veniō ventiō ventitō

---

portugheză

(português)

Etimologie

Din latină ventus.

Pronunție

• AFI: /ˈvẽ.tu/ (Brazilia)
• AFI: /ˈvẽj.tu/ (Brazilia)
• AFI: /ˈvẽ.tu/ (Portugalia)

Substantiv

vento m., ventos pl.

1. vânt

Cuvinte apropiate

• aventar
• ventania
• ventilar

Expresii

• cabeça de vento
• aos quatro ventos
• de vento em popa
• onde o vento faz a curva
• ao sabor do vento
• pé-de-vento