zio

italiană

(italiano)

Etimologie

Din latină thius < greacă antică θείος (theíos).

Pronunție

• AFI: /'tsio/
• AFI: /'dzio/

Substantiv

zio m., zii pl.

1. unchi
2. soțul mătușii
3. (argou) tip, individ, persoană; p. ext. prieten

Cuvinte derivate

• prozio

Cuvinte apropiate

• zia

Locuțiuni

• zio d'America