From Wikipedia, the free encyclopedia
La Ripùbblica di Macidonia dû Nord ('n macìduni Република Северна Македонија), 2.043.000 abbitanti supra na supirficî di 25.713 chilòmitri quatrati, è nu statu europeu. Cunfina cu l'Albanìa, la Bulgarìa, la Serbia, lu Montenegru e la Grecia. La capitali è Skopje. C'è na sciarra cu la Grecia pi l'utilizzu di la dinuminazzioni, pirchì pî grechi, la Macidonia è na riggiuni greca, assuciata a Alissandru Magnu. Pi chistu la ripùbbrica di Macidonia a l'ONU è rapprisintata sutta lu nomu FYROM, abbriviazzioni ngrisi di Former Yougoslavic Republic of Macedonia. [1]
St'artìculu nun ha statu traduttu cumpritamenti dâ lingua taliana. S'aviti la vogghia, putìssivu fàrilu puru vui. Grazzi!
Macidonia đđû Nord | |||||
---|---|---|---|---|---|
| |||||
Dati amministrativi | |||||
Nomu cumpretu | Ripùbbrica đđâ Macedonia đđô Nord | ||||
Nomu ufficiali | (MK) Република Северна Македонија
(SQ) Republika e Maqedonisë së Veriut | ||||
Lingui ufficiali | Macidone, Albanisi | ||||
Àutri lingui | Turcu, Rumenu jè Albanisi | ||||
Capitali | Skopje (568.000 ab. / 2018) | ||||
Pulitìca | |||||
Guvernu | Ripubbrìca Parlamintari | ||||
Capu đđî Statu | Gordana Siljanovska-Davkova | ||||
Capu di Guvernu | Talat Xhaferi | ||||
Nnipinnenza | 25 Sittèmmiru 1991 (đđâ Juguslavia) | ||||
Trasuta nnâ l'ONU | 8 Aprili 1993 | ||||
Ària | |||||
Tutali | 25 713 km² | ||||
% di l'acqui | 1,9% % | ||||
Pupulazziuni | |||||
Tutali | 2.076.255 ab. (2019) | ||||
Dinsitati | 83,57 ab./km² | ||||
Ìnnici đđî criscita | 0,15% (2020) | ||||
Nomu đđî l'abbitanti | Macidoni | ||||
Giografìa | |||||
Cuntinenti | Europa | ||||
Cunfini | Albania, Bulgaria, Serbia, Kòssuvu, Grecia | ||||
Fusu urariu | UTC+1
UTC+2 (Cu l'urariu ligali) | ||||
Ecunumìa | |||||
Munita | Dinaru Macedone | ||||
Àutru | |||||
Còdici ISO 3166 | MK, MKD, 807 | ||||
TLD | .mk, .мкд | ||||
Prifissu tel. | +389 | ||||
Sigla autu. | NMK | ||||
Innu nazziunali | Denes nad Makedonija | ||||
Festa nazziunali | 8 Sittèmmiru |
Lu tirritoriu è muntagnusu e assai sismicu. Lu massimu munti dâ riggiuni è lu Munti Korab (2764 metri). Lu clima è cuntinentali mudiratu, e li pricipitazzioni su rilativamenti scarsi. Li voschi foru quasi tutti eliminati ppi fari spazziu ê pasculi. Nti l'aree forestali risidui ci sunu cignali, lupi, ursi e linci.
Di 2.043.000 abbitanti, lu 66% su macedoni, lu 23% albanesi, ci sunu minoranzi turchi, rumeni, slavi mussulmani, serbi, zingari e via di seguitu. E' lu paisi chê cunnizzioni socio-sanitari tra li peggiu misi dû Continenti. La murtalità nfantili ô 11%°, na spiranza di vita agghiri ê 73 anni, l'analfabitismo ô 10,9%. La pupulazzioni è urbanizzata ô 62%, e a Skopje sulu ci su lu 20% da pupulazzioni, e nudda cità agghica a 100.000 abbitanti. Li lingui ufficiali sunu lu maceduni e l'albanisi, ma li vari cumunità sàrbanu l'idioma propriu. Li cchiossai su cristiani ortodossi, ma l'albanesi e li turchi sunu mussulmani.
Pur sviluppatasi nto sicunnu dopoguerra con la creazione di un discreto tessuto industriali, la Macedonia era la chiù povera repubbica delli stati Jugoslavi. Culla crisi e la caduta da Jugoslavia, a Macidonia è pigghiatu chiù depressione economica. Ma l'agricoltura è sempre in primo piano, produce tabaccu, vinu, frutta, risu, ciriali, pummidori. L'allevamentu è bovinu e ovino, cu metodo anticu è praticata nti muntagni. Doppu la crisi si stannu formando industrie pisanti e metallurgiche.
Doppu a fini da Jugoslavia lu commerciu ha suffertu assai. Tuttavia de l'anni a seguire, ha avutu novi tratti cummerciali. Li partners sunu l'Italia, la Girmania, la Bulgaria e la Slovenia.
Duminata quasi sempri di stati vicini, s'è unita alla Jugoslavia finu allu crollu sua. Doppu l'indipendenza, su stati allu potere nu pocu i comunisti e l'alliati democratici. Nto 1993 l'ONU formule (doppu l'adesione) u numi sua internazionali, "Ex-Ripubblica Jugoslava di Macidonia" pi distinguirla da Macidonia greca, e per le pretese greche supra u territoriu. Ntò frattempu ha modernizzatu u sistema politicu generali, aiutatu di l'Unioni Europea, ha chiesto l'adesione puru a idda. Ntò 2006 vene eletto primu ministro Nikola Gruevski, un giuvane avvocato e economista, avvie na serie de riforme per risanari l'economia.
Seamless Wikipedia browsing. On steroids.
Every time you click a link to Wikipedia, Wiktionary or Wikiquote in your browser's search results, it will show the modern Wikiwand interface.
Wikiwand extension is a five stars, simple, with minimum permission required to keep your browsing private, safe and transparent.