From Wikipedia, the free encyclopedia
L'UNESCO (ntô ngrisi: United Nations Educational, Scientific and Cultural Organization) sta pi Organizzazzioni dî Nazzioni Uniti pi l'Aducazioni, la Scienza e la Curtura fu funnata dî Nazzioni Uniti lu 16 di nuvèmmiru 1946 pi ncuraggiari la cullaburazzioni ntra li Nazzioni ntê àrî di l'Aducazzioni, la Scienza, la Curtura e la Cumunicazzioni.
Attuarmenti 195 Nazzioni sunnu membri di l'UNESCO. L'urtima ammittuta fu la Palistina ntô 2011. Lu sô quarteri ginirali s'attrova a Pariggi, n Francia, e òpira prugrammi di scanciu aducativu, scientìficu e curturali di 60 offici riggiunali ntô munnu. Li pruggetti spunsurizzati di l'UNESCO cumprènnunu prugrammi scientìfici nternazziunali; prugrammi di alfabbetizzazzioni, tècnici e di furmazzioni dî nzignanti; pruggetti riggiunali e di stùria curturali; e coopirazzioni nternazziunali pi assicurari lu Patrimoniu Curturali e Naturali dû pianeta e pâ cunsirvazzioni dî Diritti Umani.
L'UNESCO ha statu a voti ô centru di cuntraversî. Duranti li 1970ini e li 1980ini, li nazzioni occidintali, spiciarmenti li Stati Uniti e lu Regnu Unitu, ritinìsseru ca vinissi usatu dî paisi cumunisti e dû Terzu Munnu, comu forum pi attaccari l'Occidenti. Accussì, L'UNESCO criàu un pianu chiamatu "Novu Òrdini Nternazziunali dâ Nfurmazzioni", pi arristari li prisunti minzogni e la disinfurmazzioni ca fu diffusa circa li nazzioni nta via di sviluppu. L'Occidenti lu rifiutàu e li Stati Uniti si ritiràru di l'organizzazzioni comu segno di prutesta ntô 1984 e lu Regnu Unitu ntô 1985. (Lu Regnu Unitu c'arriturnàu ntô 1997 e li USA ntô 2003). L'UNESCO ha statu criticatu di arcuni macari pâ sô burocrazzìa enormi.
Fu rispunsabbili dâ funnazzioni di l'OANA. L'UNESCO dugna macari funni ô Cunsigghiu Nternazziunali dâ Scienza.
Una dî missioni di l'UNESCO è chidda di mantiniri la lista dû Patrimoniu di l'Umanitati. Chiddi sunnu siti mpurtanti assai ô liveddu curturali o naturali, la cui cunsirvazzioni e sicurezza è ritinuta mportanti pâ cumunitati munniali.
L'UNESCO è rapprisintatu dî "Mmasciaturi di l'UNESCO".
Seamless Wikipedia browsing. On steroids.
Every time you click a link to Wikipedia, Wiktionary or Wikiquote in your browser's search results, it will show the modern Wikiwand interface.
Wikiwand extension is a five stars, simple, with minimum permission required to keep your browsing private, safe and transparent.