Interlingue
From Wikipedia, the free encyclopedia
Remove ads
L'Interlingue è na lingua artificiali criata de Edgar de Wahl. Li scopi di sta lingua sunnu la paritati di tutti li lingui chi si poti aviri grazzi a l'usu di na lingua nèutra, e nun usannu na lingua chi è proprietà di nu pòpulu. Quinni nun è lingua ufficiali nta nuddanazzioni.
Remove ads
Storia

Sìntisi
La lingua fu pruggittata cu assài cura pi assicuràrisi ca assài dî formi dirivati dî palori riflèttunu formi simili già prisenti ntê lingui cchiù cumuni di l'Europa uccidintali. Chistu fu assicuratu applicannu la règula di de Wahl, ca, 'n rialtà, cunsisti di nu nzemi nicu di règuli pi cummirtiri li nfinitivi dî verbi 'n sustantivi e aggittivi dirivati. Nzèmmula a na grammàtica simplificata, chistu rinnìu l'occidental abbastanza pupulari duranti li quinnici anni prima dâ secunna guerra munniali, e si cridi ca addivintau la quarta lingua custrujuta cchiù pupulari doppu l'esperantu, lu volapük e (forsi) l'ido, puru si fu nvintata e pupularizzata cu na filosufìa "eurocentrica" avìa ostaculatu lu sò sviluppu nna àutri posti.
L'occidental supravvivìu â secunna guerra munniali canciannu lu sò nomu 'n interlingue, ma a picca a picca cadìu 'n disusu 'n siquutu â nàscita di na lingua mmintata 'n diretta cuncurrenza cu idda, l'interlingua ancora attiva di l'Associazzioni Ntirnazziunali Lingua Ausiliaria (IALA).
Inizzi (1922-1928)
Edgar de Wahl criau la lingua occidental (cchiù tardu Interlingue) ntô 1922, pubbricannula prima ntâ rivista Kosmoglott (cchiù tardu Cosmoglotta) a Tallin, n'Estonia. La lingua s'evulvìu dû sò pricidenti pruggettu spirimintali, Auli (1906-1921). Nfruenzatu dû volapük, di l'esperantu, dû latino sine flexione e dû idiom neutral, de Wahl vulìa na lingua ausiliaria naturalìstica. L'occidental attiràu subbitu li seguaci pâ sò liggibbilità puru si nun c'èrunu grammàtichi o dizziunari furmali. Lu primu dizziunariu, Radicarium Directiv, cumparìu ntô 1925. Ntâ fini di l'anni '20, l'occidental avìa cumunità 'n Girmania, Austria, Svezzia, Cecoslovacchia, Svìzzira e Francia.
Pirìudu di Vienna e Secunna Guerra Munniali (1928-1945)
Cu sedi a Vienna, Cosmoglotta binificiò dû sustegnu finanziariu e criscìu duranti l'anni '30, usannu la sò liggibbilità pi cumunicari cu l'urganizzazzioni e macari câ Lega dî Nazziuni. L'ascesa dû fascismu 'n Girmania, Austria e Cecoslovacchia pruvucò li divieti, la distruzzioni dî matiriali e li pirsicuzzioni di l'uccidintalisti. De Wahl, a Tallinn, pirdìu lu cuntattu cû muvimentu e la sò casa e la sò bibbliuteca foru distrutti duranti la Secunna Guerra Munniali. L'attivitati continuò principalmenti ntê paisi niutrali comu la Svìzzira e la Svezia. Duranti la guerra, la cumunità si cuncintrò ntâ standardizzazzioni dâ lingua, ntâ risoluzzioni di cchiù formi di paroli e sistemi ortugràfici ammissibbili e ntâ priparazzioni dê matiriali didattici.
Sviluppi dû doppuguerra e canciamentu dû nomu (1945-1951)
Doppu a Secunna Guerra Munniali, l’occidintalisti ristabbilìru u cuntattu e ripigghiaru i pubblicazzioni, nunustanti i difficultà finanziarie e pulìtiche. Ntô 1949, la lingua fu ufficialmenti rinuminata Interlingue pi evitari cunfusioni pulìtichi, puru si mantinìu lu nomu occidental ntra parèntisi. L'aumentu di l'Interlingua di l'Associazziuni Ntirnazziunali dê Lingui Ausiliari (IALA) ntô 1951, ca cunnividìa na suvrapposizzioni dô vucabbulàriu dô 90% cu l'occidintal, attirò assài utenti luntanu, indebbulennu assài l'Interlingua.
Stagnazzioni e Rinascita (anni '50-2000)
Doppu la guerra interlingue spirimintò n'attivitati diminuenti, cu na diminuzzioni dâ friquenza di pubbricazzioni di Cosmoglotta e àutri bullettini nta tutta l'Europa e lu Giappuni. Tanti primi sustinitura si trasfireru a Interlingua, lassannu na cumunità cchiù nica e 'nvicchiata. Nta l'anni '80 e '90, la lingua era cunsidirata pi gran parti "morta", cu pubblicazzioni sporàdichi e picca parlanti attivi. Nu ducumintàriu ntô 1994 suttaliniò Donald Gasper comu unu di l'ùrtimi parraturi ristanti di l'occidental.
Remove ads
Grammàtica
Artìculi
Interlingue havi artìculi ditirminati e n'artìculi nditirminativi. L'artìculu ditirminativu è li, e l'indifinitu è un. Lu plurali di nu nomu si fa agghiuncennu -s doppu na vucali, o -es doppu la maggiuranza dî cunsunanti. Pi evitari la prununcia e li canciamenti di l'accentu, li palori ca finìscinu cu -c, -g e -m agghiùncinu sulu na -s: un libre, du libres, li tric, li trics, li plug, li plugs, li album, pluri albums.
Dirivazzioni


L'applicazzioni dâ règula di de Wahl a li verbi, e l'usu di nummarusi suffissi e prifissi, fu criatu p'arrisòrviri l'irrigularitati ca avìanu afflittu li criaturi di pruggetti linguistici prima di l'occidental, ca foru custrinciuti a fari la scelta tra rigularitati e furmi nnaturali, oppuru irrigularitati e naturali furmi. Lu puntu di vista privalenti prima dâ sò applicazzioni era ca li formi naturali avìunu a èssiri sacrificati pâ rigularità, mentri chiḍḍi ca optaru lu naturalismu èrunu custritti a ammittiri assài irregularità quannu lu facìunu (l'Idiom Neutral pi esempiu avìa na lista di 81 verbi cu radicali spiciali[1] usatu quannu si furmanu dirivati), nu paradossu riassuntu di Louis Couturat ntô 1903 comu seguenti:[2]
- Insomma, unu si trova affruntatu di l'antinumìa ca li palori ca sunnu ntirnazziunali non sunnu rigulari, e li palori ca sunnu rigulari non sunnu ntirnazziunali; l'upiniuni privalenti [di naturalisti comu Julius Lott e de Wahl] era ca la rigularità avìa a èssiri sacrificata pâ ntirnazziunalità ntà furmazziuni dî palori.
Li règuli criati di de Wahl pi arrisòrbiri chistu foru discritti pâ prima vota ntô 1909[3] ntê Discussiones di l'Academia pro Interlingua di Peano e sunnu li siguenti:
- Siddu, doppu la livata di -r o -er di lu nfinitu, la ràdica finisci cu na vucali, s'agghiunci la -t finali. Crear (criari), crea/t-, crea/t/or, crea/t/ion, crea/t/iv, crea/t/ura.
- Si la diricata finisci cu li cunzunanti d o r, si cancianu 'n s: decid/er (dicidiri), deci/s-, deci/s/ion deci/s/iv. Adherer (adiriri), adhe/s-, adhe/s/ion.
- Nna tutti l'autri casi, cu sei eccizzioni, la rimozzioni dâ fini duna la ràdica esatta: duct/er, duct-, duct/ion.
Quannu sti règuli foru applicati, Occidental arristau cu sei eccizzioni. Sunnu:[160]
- ced/er, cess- (cuncissioni)
- sed/er, sess- (sessioni)
- mov/er, mot- (muvimentu)
- ten/er, tenda- (tintazioni)
- vert/er, vers- (virsioni)
- veni/r, vent- (avventu)
Li suffissi s'agghiùnciunu sia â ràdica virbali ca ô tema prisenti dû verbu (l'infinitu menu -r). N'asèmpiu di st'ùrtimu è lu suffissu -ment: move/r, move/ment (non movetment), experi/r, experi/ment (non experitment), e -ntie (ngrisi -nce): tolera/r (tullirari), tolera/ntie, existe/r (esìstiri), existe/ntie.[4]
Remove ads
Littiratura
Noti
Bibbiografia
Lijami di fora
Wikiwand - on
Seamless Wikipedia browsing. On steroids.
Remove ads