Nigeria
charu ku manjililo gha Dazi gha Afilika / From Wikipedia, the free encyclopedia
Naijeriya, mwalamulo Wupu wa Charu cha Nigeria, ntcharu icho chili ku West Africa. Charu ichi chili pakati pa nyanja ya Sahel kumpoto na Gulf of Guinea kumwera. Charu ichi chili na malo ghakukwana 923,769 square kilometres (356,669 sq mi), ndipo chili na ŵanthu ŵakujumpha 230 million. Charu cha Nigeria chili kumpoto na Niger, kumpoto na kumafumiro gha dazi na Chad, kumafumiro gha dazi na Cameroon, ndipo kumanjiliro gha dazi na Benin. Charu cha Nigeria chili na vigaŵa 36 na chigaŵa cha Federal Capital Territory. Msumba ukuru comene wa ku Nigeria ni Lagos, uwo ni msumba ukuru comene pa caru cose ndiposo waciŵiri mu Africa.
Charu cha Naijeriya
|
||||||
---|---|---|---|---|---|---|
|
||||||
Chiluso: "Unity and Faith, Peace and Progress" | ||||||
Nyimbo: "Arise, O Compatriots" |
||||||
[[File:|center|250px|alt=|]] | ||||||
Msumba Waboma | Abuja | |||||
Msumba usani | Lagos | |||||
Chiyowoyelo chaboma | English | |||||
National languages |
|
|||||
Regional languages[1] | Over 525 languages[2] | |||||
Mitundu ya Ŵanthu (2018) |
|
|||||
Mwenecharu | Nigerian | |||||
Mtundu wa Boma | Federal presidential republic | |||||
- | President | Bola Tinubu | ||||
- | Vice President | Kashim Shettima | ||||
- | Senate President | Ahmed Lawan | ||||
- | House Speaker | Femi Gbajabiamila | ||||
- | Chief Justice | Olukayode Ariwoola | ||||
- | Upper house | Senate | ||||
- | Lower house | House of Representatives | ||||
Independence from the United Kingdom | ||||||
- | Northern Nigeria Protectorate | 1 January 1900 | ||||
- | Southern Nigeria Protectorate | 1 January 1900 | ||||
- | Unification of Nigeria | 1 January 1914 | ||||
- | Declared independent as a sovereign state | 1 October 1960 | ||||
- | Became a republic | 1 October 1963 | ||||
- | Current constitution | 29 May 1999 | ||||
Ukulu wa Malo | ||||||
- | Malo | 923,769 km2 (31st) 356,667 sq mi |
||||
- | Maji (%) | 1.4 | ||||
Chiŵelengelo cha ŵanthu | ||||||
- | 2023 estimate | 230,842,743[3] (6th) | ||||
- | Density | 218/km2 (42nd) 565/sq mi |
||||
GDP (PPP) | 2023 estimate | |||||
- | Total | $1.360 trillion[4] (27th) | ||||
- | Per capita | $6,122[4] (141st) | ||||
GDP (nominal) | 2023 estimate | |||||
- | Total | $574.271 billion[4] (31st) | ||||
- | Per capita | $2,584[4] (145th) | ||||
Gini (2020) | 35.1[5] medium |
|||||
HDI (2021) | 0.535[6] low ·163rd |
|||||
Ndalama | Naira (₦) (NGN ) |
|||||
Mtundu Wanyengo | WAT (UTC+01:00) | |||||
Woko la galimoto | right[7] | |||||
Intaneti yacharu | .ng |
Ku Nigeria kukaŵa vyaru vinandi ivyo vikaŵako pambere charu chindambe kuwusa. Boma la mazuŵa ghano ili likaŵako mu vyaka vya m'ma 1800 apo Britain likakolerana na charu cha Nigeria. Ŵanalume ŵa ku Britain ŵakambiska maboma gha ku Nigeria ndipo ŵakamba kulamulira mwauryarya.[8]Pa Okutobala 1, 1960, charu cha Nigeria chikaŵa paubwezi. Kufuma mu 1967 m'paka mu 1970, charu ichi chikaŵa na nkhondo ya pawenenawene. Chisankho cha 2015 chikaŵa chakwamba kuti purezidenti uyo walipo watondeke kuwuskika.[9]
Ku Nigeria kuli mitundu yakupambanapambana, ndipo kuli mafuko ghakujumpha 250.[10][11][12]Mtundu ukuru chomene ni wa Hausa kumpoto, Yoruba kumanjiliro gha dazi, na Igbo kumafumiro gha dazi. Chiyowoyero cha boma ni Cingelezi, ico cikusoleka kuti paŵe umoza wa viyowoyero pa caru cose. Dango la Nigeria likupeleka wanangwa wa kusopa, ndipo mu charu ichi ndimo muli Ŵasilamu na Ŵakhristu ŵanandi.[13] Charu cha Nigeria chili kugaŵika pakati pa Ŵasilamu awo ŵakukhala kumpoto na Ŵakhristu awo ŵakukhala kumwera.[14]
Nigeria ni boma la ku Africa ndipo lili na mazaza ghapakati na ghapachanya pa nkhani za caru cose. Charu cha Nigeria chili na chuma chikuru chomene mu Africa, ndipo ni cha nambara 31 pa charu chose. Boma la Nigeria likucemeka kuti Giant of Africa cifukwa ca unandi wa ŵanthu na cuma cake. Ndipouli, charu ichi chili pasi chomene pa vyaru ivyo vili na vimbundi chomene pa charu chose.[15][16] Nigeria ni chalo icho chili kukhazikiska African Union ndipo chili mu wupu wa United Nations, Commonwealth of Nations, NAM, Economic Community of West African States, Organisation of Islamic Cooperation na OPEC. Kweniso nchigaŵa ca MINT, ndipo nchimoza mwa vyaru 11 ivyo vikulondezgapo.