Granda Muraja Cineza
From Wikipedia, the free encyclopedia
[[Categoria:Patrimoni de l'umanità in Cina ]] [[Categoria:Patrimoni de l'umanità in Cina ]]
Granda Muraja Cineza | |
Dati | |
---|---|
Sorte | Atrasion turìstega e lìnea difensiva |
Artista | Eror Lua: callParserFunction: function " [[Categoria" was not found. |
Costrusion | Eror Lua: callParserFunction: function " [[Categoria" was not found. |
Caraterìsteghe | |
Materiałe | piera calcària |
Mezurasion | màsimo: 8 () m 4,5 () m × 21 195 () km mèdia: 7 () m mìnemo: 5 () m |
Pozision | |
Rejon aministrativa | Hebei (RP Cina), Pechin (RP Cina), Tianjin (RP Cina), Shanxi (RP Cina), Mongołia Interna (RP Cina), Shaanxi (RP Cina), Ningsia (RP Cina) (it) , Gansu (RP Cina), Xinjiang (RP Cina), Shandong (RP Cina), Henan (RP Cina), Hubei (RP Cina), Hunan (RP Cina), Sichuan (RP Cina) e Qinghai (RP Cina) |
Formà da | Passo Jiayu (it) Old Dragon Head (en) Guangwu Great Wall (en) |
Atività | |
Vizitanti anuałi | 16 000 000 |
Ligo web | thegreatwall.com.cn… |
|
Ben protexesto da l'UNESCO | |
Granda muraia cineze | |
Tipołoxia | architetònega |
---|---|
Critero | C (I) (II) (III) (IV) (VI) |
Perigoło | el ze a ris-cio par avegniminti naturałi, turismo de masa e incuinamento |
Ano | 1987 |
Linganbo | inglexe fransexe |
La Granda Muraja (長城
T,
长城
S, ChángchéngP
), nasesta cofà che Wanli changcheng (萬里長城
T,
万里长城
S, Wànlǐ ChángchéngP
, Granda Muraja de 10.000 Lǐ[1]), ła ze na stra-longa sèrie de mura situae inte l'odierna Cina. Ła ze stada declarada da l'UNESCO patrimònio de l'umanità inte el 1987 e inseria inte el 2007 intrà łe sete maraveje del mondo moderno.
Costruia partindo dal 215 a.C. sirca par vołer de l'inperatore Qin Shi Huang (秦始皇
S, Qín Shǐ HuángP, Ch'in Shih-huangW, letaralmente "Primo Inperatore de ła dinastia Qin"
) - istesa persona a ła cuała se ghe intesta el Ezèrsito de teracota de Xi'an - ła so longhesa ła ze stada considerada, fin poco tenpo fa, de 6 350 chiłometri co altese variàbiłi.
Da łe mezurasion fate inte el 2012 co pì moderne strumentasion tecnołòzeghe (raji infrarosi, GPS), ła Granda Muraja ła rezultaria longa 8 850 km (longhesa de ła cuała sirca 350 km fata de trincee e sirca 2 250 km de difeze naturałi), co un desviłupo totałe de 21 196 chiłòmetri mezurando anca tute łe ramefegasion, sirca 2 500 km in pì de chełi stimai[2] .