L'Osèano Atlàntego el xe el secóndo osèano de ła Tera, e el cuerde sérca el 20% de ła superficie.
Info velòsi Sorte, Epònemo ...
Osèano Atlàntego |
Sorte | Osèano |
---|
Epònemo | Atlante (it) |
---|
Parte de
| osèano mondiałe |
---|
|
Nasion rivaresca | Islanda, Norveja, Svèsia, Finlàndia, Rùsia, Estònia, Letònia, Lituània, Połònia, Zermània, Danemarca, Paezi Basi, Rènjo Unìo, Irlanda, Belzo, Fransa, Spanja, Portogało, Mònaco, Itàłia, Malta, Slovènia, Croàsia, Bòsnia e Erzegòvina, Montenegro, Albania, Gresa, Turchia, Bulgaria, Romania, Ucràina, Zeòrza, Sipro, Sìria, Lìbano, Israełe, Pałestina, Ezito, Lìbia, Tunizia, Alzeria, Maroco, Mauritania, Cao Verdo, Sènegal, Gànbia, Guinea-Bissau, Guinea, Siera Leon, Liberia, Costa d'Avòrio, Ghana, Togo, Benin, Nizèria, Camerun, São Tomé e Príncipe, Guinea Ecuatoriałe, Gabon, Repùblega del Congo, Angoła, Repùblega Democràtega del Congo, Namìbia, Sudàfrica, Ciłe, Arzentina, Uruguai, Braziłe, Suriname, Guyana, Venesueła, Cołónbia, Trinidad e Tobago, Barbados, Granada, St. Vincent e Grenadine, St. Lucia, Dominica, Saint Kitts e Nevis, Antigua e Barbuda, Pànama, Nigaragua, Ondùras, Guatemaƚa, Belize, Costa Rica, Repùblega Dominicana, Haiti, Zamàega, Cuba, Bahamas, Mèsego, Stati Unii de l'Amèrica e Cànada |
---|
|
Rejon aministrativa
| àcue internasionałi |
|
|
Rente a | Depressione betica (it) Nordàfrica |
---|
Formà da | |
---|
Afluente | |
---|
|
Prodondità | màsimo: 8 605 m mèdio: 3 646 m |
---|
Mezura | 5 000 () km
|
---|
Ponto pì baso | Abisso Milwaukee (it) (−848 600 cm
) |
---|
Àrea | 106 460 000 km² |
---|
|
Vołumi | 305 811 900 km³ |
---|
|
|
Sara
El xe dełimità a òvest dal continente american (da ła banda setentrional co ła Mèrica del Nord, da qûeła meridional co ła Mèrica del Sud) e a est da l'Europa e da l'Àfrica[1], a sud da'l continente antartico [2].
El meridian 20°E[3] ło separa a est da l'Osèano Indian; cheło 67°W[4] ło separa a ovest da l'Osèano Pasìfico.
El łimite osidental del'osèano inte el arsipełago de ła Tera del Fógo el xe in corispondensa de'l Pasajo de Drake.
A nord el xe cołegà co el Mare Jasal Àrtico, dal qûal ło separa na łìnea convensional che ła va da ła Groenlandia fin al arsipełago de łe Spitzbergen[5] e n'altra łìnia convensional che ła va da łe Spitzbergen a ła banda setentrionae de ła Norvegia[6].
Inóltra existe anca de łe conesion artifisałi co staltri osèani:co l'Osèano Pasìfico par banda de'l Canal de Panamá [7], e co l'Osèano Indian par banda del canal artificial de Suez[8].
El nome de l'osèano, el riva da ła mitołogìa greca, el signìfica "Mar de Atlante".