Capu Verde

From Wikipedia, the free encyclopedia

Capu Verde
Remove ads

Capu Verde o a ripublica di Capu Verde (in portughese: Cabo Verde o República de Cabo Verde; in creolu capiverdianu: Kabu Verdi) hè un statu insulare situatu in l'Uceanu Atlanticu, à u largu di e coste di a Muritania è di u Senegale. U paese hè cumpigliatu d'un arcipelagu di 10 isule vulcaniche, cù una superficia tutale di 4.033 km². A capitale hè Praia è e lingue ufficiale sò u portughese è u creolu capiverdianu.

Ulteriori informazioni Republica di Capu Verde República de Cabo Verde ...

A populazione di u paese hè di 525.268 abitanti in u 2024, cù una densità di populazione di 146 ab./km². L'abitanti sò chjamati Capiverdiani.[1]

Capu Verde hè una Ripublica. L'attuale presidente hè José Maria Neves. U mottu ufficiale hè "Unità, Travagliu, Prugressu" è a muneta l'escudo capiverdianu.

U 5 di lugliu hè u ghjornu di a festa naziunale. Cilibra l'indipendenza di l'arcipelagu da u Portugallu, in u 1975.

Remove ads

Geugraffia

Situazione

Capu Verde hè situatu à u largu di e coste di a Muritania è di u Senegallu. A distanza trà l'arcipelagu è a cità di Dakar hè di 630 chilometri.

Isule

Thumb
Isula di Santiago

Capu Verde hè un arcipelagu di 10 isule vulcaniche. Face parte di a Macarunesia, un inseme d'arcipelaghi, cum'è l'isule Canarie, Madera è l'Azore.

Thumb
Santo Antão, Capu Verde
Thumb
Paesaghju vulcanicu vistu da u Pico do Fogo

L'arcipelagu di Capu Verde hè spartutu in due gruppi: l'isule Barlavento à u Nordu, è l'isule Sotavento à u Sudu.

A più grande isula hè l'isula di Santiago cù una superficia di 991 km² è una pupulazione di 236.717 abitanti.

Ulteriori informazioni Isula, Superficia ...

Rilievu

Capu Verde hè un paese vulcanicu. Ci sò dunque parechji munti è vulcani. U più altu hè u Pico do Fogo, un vulcanu di 2.829 metri d'altura. Hè ancu u più grande vulcanu attivu di a regione. A so ultima eruzzione data da u 2014. U Pico da Antónia hè u più altu monte di l'isula di Santiago, a più maiò isula di l'arcipalegu. Culmineghja à un altitudine di 1.394 metri.

Clima

Situatu in a zona trupicale, Capu Verde pussede un clima caldu tuttu l'annu, ma ancu aridu. E precipitazione sò scarse. E timperature sò sempri superiore à 20°C. Per esempiu, a timperatura media annuale di Praia hè di 25°C. A i mesi di ghjennaghju è frivaghju, u clima di l'arcipelagu hè influanzatu da timpeste di sabbia chì venenu di u disertu di u Sahara, cù venti à volte viulenti.

Remove ads

Storia

Da u XVu à u XIXu seculu

Thumb
A cità è u portu di Mindelo, oghje
Thumb
Mappa di l'isule di Capu Verde, rializata da Jacques-Nicolas Bellin in u 1746

L'arcipelagu hè scupertu da sploratori ghjenuvesi è portughesi versu u 1456. Prima di a scurpata da l'Auropei, l'isule eranu disabitate. In u 1462, i Portughesi ghjunghjenu à l'isula di Santiago è fundanu a culonia di Ribeira Grande, chì fù a capitale di u tarritoriu durante 250 anni. Sta culunia fù u primu stabulimentu auropeu in e zone trupicale, è fù ancu a prima culunia in Africa subsahariana. Capu Verde divinta rapidamente un puntu impurtante per a strada versu l'Americhe è per u cummerciu di i schiavi africani. I schiavi sò diportati per travaglià in piantazione in Capu Verde o per esse vinduti in America.[2]

Sò nate assai piantazione in l'arcipelagu, principalmente per a cultura di a canna da zuccheru, sfruttate da i schiavi africani. L'isule si sò arricchite cusì, grazie à st'ecunumia di a canna, ma ancu grazie à u cummerciu marittimu è di schiavi.[3] Durante u XVIu seculu, l'arcipelagu subisce parechji assalti stranieri. L'Ottomani, l'Inglesi è i Francesi s'interessavanu à Capu Verde. L'Inglesi ghjunghjianu in u 1585, dopu à qualchì assalti pirati.

Cum'è a fortuna di l'isule diminuia, assai Capiverdiani anu emigratu à l'isule portughese di São Tomé è Principe o in America settentriunale, induve l'industria di a caccia di balena dava impieghi. Questu era soprattuttu veru cù a fine di u cummerciu di schiavi in ​​u 1876. A i tempi di stu cummerciu, l'isule avianu sempri statu strategiche.

Capu Verde divinta un locu di passaghju per i battelli chì passanu à traversu l'ucenau Atlanticu o chì vanu versu l'uceanu Indianu passendu per e coste africane. Ma l'apertura di u Canali di Suez in u 1869 significa chì i battelli chì andavanu à u livanti ùn anu più da andà intornu à u Capu di Bona Speranza. I battelli fubbenu dunque un pocu menu numerosi. Ma in Mindelo, in l'isula São Vicente, fù criata una stazione d'appruvisiunamentu impurtante per i navi.[4]

U XXu seculu è l'indipendenza

In u 1951, Capu Verde divinta un tarritoriu d'oltremare, cum'è l'altre culunie portughese. Durante l'anni 1950, parechji muvimenti indipendentisti nascenu in e sfarente culunie. In u 1959, u Partitu africanu per l'Indipendenza di a Guinea è di Capu Verde (PAIGC) avvia una lotta armata contr'à i culunizatori portughesi è riescenu à cuntrullà certe zone di u paese.[5] In u 1972, u PAIGC hè ricunnusciutu da e Nazione unite cum'è ligitimu.

U 20 di ghjennaghju di u 1973, Amilcar Cabral, unu di i fundatori di u PAIGC hè assassinatu. U Portugallu ricunnuscerà l'indipendenza di u Capu Verde in u 1975. L'indipendenza hè ufficialmente firmata u 5 di lugliu. U listessu annu, Aristides Pereira diventa u primu presidente di l'arcipelagu.[6]

Cabral vulia crià un unione trà a Guinea è Capu Verde. Ma stu sognu sparisce in u 1980, dopu à un colpu di Statu in Guinea.[7]

Remove ads

Pulitica è administrazione

Cultura

Ecunumia

Pulitica

Note è riferenze

Loading related searches...

Wikiwand - on

Seamless Wikipedia browsing. On steroids.

Remove ads