Preinaudu

comüñ ligüȓe From Wikipedia, the free encyclopedia

Preinaudumap
Remove ads

Pȓeiñaudu (de cheli i dixe "Preinoudo" o ascì "Preinóud", ch'u pâ ascaixi pruvenzâ, peȓo i pȓeiñaudenchi i dixe tütti "Pȓeiñaudu"[4], Perinaldo in italian) u l'è in paìse de 812 abitanti[1] ch'u fa comüñ int'a provinsa de Impeȓia in Ligüȓia.

VE
Ça pagina a l'è s-crivüa in ventemigliusu, inta varietâ pȓeiñaudenca
Fæti in brêve Pȓeiñaudu comüñ, Localizaçión ...
Remove ads

Geògrafia

U l'è scituàu iñt'a Provinsa de Impeȓia, iñt'u inseme de culiñe ch'u parte dai monti Caggiu e Bignòn, iñt'u megiu ri toȓenti Verbùn sutte e Meȓdansu suvre.

Stoȓia

Thumb
I cübi de Preinaudu

I stóȓici i dixe ch'u paise u l'è nàu veȓsu l'annu 1000, peȓché u-u vuría u conte Rinaldo de Ventemiglia. U puȓia essê peȓ lo ch'u nume u ven da "Podium Rainaldi", u püggiu de Rinaldo. De chéli i dixe ascì ch'i abitanti ra Villa ru Giüncu (ch'a l'eia vixìn a Santa Giüsta, peȓo adessu a nu gh'è ciù, peȓchè a l'è stâ brüxiàa) i se sun arecampài a Pȓeiñaudu candu i saracin i l'han attaccáa.

Iñt'u 1164 u conte de Ventemiglia Guidone Guerra u l'ha dìtu ch'u l'aveȓìa aîàu u vescovô de Nizza in caixu de gài, e cume garançia u l'ha dàu ri pȓeiñaudenchi: u vö dî che Pȓeiñaudu u gh'eia già inte si anni; ru 1220 u faixìa già iñ comün e u l'avìa ri consoli, int'e gherre che Ventemiglia a faixìa cuntre Zena e u Sacro Impêo Roman.[5]

Poi i conti de Ventemiglia i son venüi in pôcu ciü derenài, e i han lasciàu a maȓiña a-a Repùbrica de Zena. Cuscì Pȓeiñaudu da u conte Oberto de Ventemiglia u l'è andàu a fenî sutte u zeneize Fulcone da Castello (1228); e çu lì u l'ha vendüu u paìze a Zaccaria de Castro (1251). Ru 1288 Oberto Doȓia u l'ha acatàu Dussaiga cun i paesi vixìn, Vrigà, L'Isora e Pȓeiñaudu; cuscì u l'è venüu u primu Marchese de Dussaiga. U l'è peȓ lo che de lì a pochi anni a Pȓeiñaudu a ghe sun stàe ratelle cun i Grimaldi de Mùnegu: eli, chi l'eia gheȓfi, i se son rüsài cun i Doȓia de Dussaiga, chi l'eia ghibellini. Inte çi anni a Pȓeiñaudu i cübi (i caruggi ru paìse) i l'eia ciamài "Ciapagheȓfi", peȓch'i sbuìva e i faixìa peȓdê i nemighi inte u paìse. I se son rüsai fin ru 1491, candu in ri Doȓia, Luca, u s'è marriàu cun ina ri Grimaldi, Francesca.

I se son tornài a rüsâsse int'u 1523, candu Bærtomê Doȓia u l'ha amaçàu u baȓba ra màȓe, Lucian I de Muñegu. Peȓò Pȓeiñaudu u l'ha dumandàu defeiza a u duca Carlu III de Savoia e, cun i casteli vixìn, u l'è fenìu int'e e mañe ra Savoia int'u 1524.

Giüliu Doȓia ru 1580 inseme a i Pȓeiñaudenchi u l'ha scrítu ri statüti comüñitàrî inte 169 artìcoli, tütti canti a reu in vülgâ (dialettu). I soñ de cheli ciü antighi e importanti de tütta a zóña.

Int'u 1625 i castelli ri Doȓia i sun andài in gherra inseme a u duca de Savoia cuntra a Repubrica de Zena, peȓò a a fin i l'han aîàu a Repubrica andendu cuntra i amighi. Cuscì u duca u s'è pigliàu i castelli fin a u 1652, candu u segnû de Dussaiga u s'è consegnàu a u duca, ch'u l'ha fàu marchese. A Pȓeiñaudu tütte e famiglie e han firmàu u 10 otùbre a consegna ru paise.

Int'u 1640 i frài francescài i son venüi e i l'han müȓàu in conventu vixìn a-a geixia de San Sebastian: i son stài impoȓtanti peȓch'i l'han scangiàu i ulivi olivastri cun cheli de Taggia.

Int'u 1672 Zena e Savoia i se son tuȓna rüsàe, e Pȓeiñaudu, ch'u l'eia in castellu ru duca, u l'è stau attaccàu u 28 de avùstu da i soldati ra Corsega. Veniendu da a veglia geixia de San Sebastian i se sun messi da tütte e paȓti a reu, cuvrèndu da föȓa u castellu, e, dopo ina lunga rexistença da paȓte ri pȓeiñaudenchi, i han fàu carâ e muȓe e i sun intrài. Drente i han ammassàu paȓte ru paise e i han brüxiàu tanti papèi, ch'aù i nu se pön ciü ripigliâ. Çi papèi i l'eia e fonti ra paȓte megliö ra stoȓia pȓeiñaudenca.[6] Sutte a Savoia Pȓeiñaudu u l'eia int'a provinça de Nissa int'u 1723 e sutte Sespêllu int'u 1729.

I son venüi i françesi con Napolion Bonaparte e u so generale Andrea Massena int'u 1793, i sun stài int'u Castellu Maraldi e int'u palaçu Allaveña. E Pȓeiñaudu u s'è pigliàu u postu de Dussaiga de capoluogo ru cantùn, peȓò u l'eia sutte Mentun int'u distrettu de Arpi Marittime. Ma int'u 1805, sutte l'impeȓu de Napolion u l'è passàu sutte Sanremu, e cun u Congresso de Vienna u l'è venüu tuȓna int'a contea de Nissa

U restu ra stoȓia de Pȓeiñaudu u l'è ciù feȓma e va derê a chéla de Dussaiga e ri comüni vixìn. Importanti i sun stài u scendegu Emilio Croesi e u preve Monsignor Antonio Rossi, ch'i l'eia i protagonisti int'u paise ru secundu dopughera. Aù u l'è int'a provinça de Impeȓia e u l'ha fàu paȓte ra Comünità montana Intemelia.

Remove ads

Pòsti de interesse

U çentru ru paise u l'è tüttu in grandu çentru stoȓicu: se pö vê a geixia de San Nicolau cun e veglie càe ru paise ch'i l'eia ina vôta müȓi peȓ difèndêse dai saracìn e cübi peȓ ciapâ i gheȓfi ch'i andava cuntra u paise ch'u l'eia ghibellìn. Vixin a Pȓeiñaudu gh'è a veglia geixa de Santa Giüsta unde gh'han trovàu sôdi romani. Ghe sun tante geixe vixìn a u paise, cume a Madonna ra Visitasiùn, San Baȓtomei e a rutta geixa de San Bȓancaȓdu. Int'a comüña, ch'ina vôta l'eia in convèntu de frài francescani, gh'è in osseȓvatoȓiu peȓ vê e stelle.

Ascì föȓa da u paise gh'è tante cose da fâ: vixin a ghe sun i monti Caggiu, Bignòn, a torre de Aȓpixela, unde Cassini u gaȓdava e stelle. I nu sun lügni ascì i monti Toraggiu, Ceppu e Abelliu, in'ta provinça de A Rocheta.

Economia

Cume suvente u l'è per i paesi ru Mediterraneo, a Pȓeiñaudu se fan tantu öȓiu e vin, u l'è ciamàu u "Paise ru öȓiu". Ghe piglia ascì e sciùȓe: ina vôta intu XX secolo a l'è stàa diveȓta ina cooperativa peȓ e sciùȓe. Au peȓò a ciü granda risoȓsa peȓ u paise u l'è u tuȓismu.

Cultùȓa

Pȓeiñaudu u l'è famusu peȓché ghe sun nài aicüi ommi impoȓtanti, cume Giuàn Dumeñegu Cassini e Giacô Pìppu Maraldi.

Dialettu

Lì se paȓla iñ dialettu ciamau preinaudencu, ch'u l'è vixin a chelu de Ventemiglia, i son tütti düi ru Ponente, cuscì i l'han cose in comüña, cume a "ȓ" ch'a se ciama in IPA "Approssimante alveolare". Però u l'ha ascì e stranesse. U l'ha iña "n", ch'a se ciama "Nasale retroflessa", che scrivemu "ñ". Da l'estàe 2020 gh'è in diçionaȓiu de pôle ru paise fàu da düi zuvini ru paise.

Remove ads

Manifestaçioñi

  • Fin de lügliu-iniççiu de Avùstu: Perinaldo Festival
  • Avùstu: Rassegne musicali "Agati in concerto" e "Al lume delle stelle"

Feste e fëe

Thumb
A geixa de San Nicola
  • Maggiu: Sagra ri articiocchi
  • 13 Giüniu: Sant'Antoñiu
  • 11 Lügliu: Madonna ru Pöggiu ru re
  • Avùstu: Festa cubana
  • 24 Setenbȓe: Santa Giüsta
  • Otubȓe: A festa re Castegne
  • 6 Deixembre: San Nicolau patron

Ina vôta, se paȓla de prima ru Conçiliu Ecumenicu II, gh'eia ina festa au mese: u nu l'è ciü cuscì.

  • Zennâ: San Silvestru
  • 11 Frevâ: Madónna ra Visitasiún [7]
  • 21 Marçu: Madónna re fije, San Beñeéñtu [8]
  • 12 Maggiu: San Bȓancaȓdu[9] Madónna ra Visitasiún
  • 13 Giüniu: Sànt'Antoñiu [10]
  • Lügliu: San Luïgi
  • 26 Avùstu: San Bærtomêi [11]
  • 24 Setenbȓe: Santa Giüsta [12] e 29 Setenbȓe: San Michele [13]
  • Otubȓe: Sacro cö
  • 6 Deixembȓe: San Nicolau e Dënâ [14]
Remove ads

Aministrasiún

Scendeghi

Thumb
A comüña
Ciù informaçioìn Perîodo, Prìmmo çitadìn ...
Remove ads

Comunicaçioñi

Nòtte

Autri prugèti

Loading related searches...

Wikiwand - on

Seamless Wikipedia browsing. On steroids.

Remove ads