Biblia de la București
From Wikipedia, the free encyclopedia
Biblia de la București (cunoscută și sub denumirea de Biblia lui Șerban Cantacuzino) a fost prima traducere completă a Bibliei în limba română, fiind publicată la București în 1688.[1][2]
Biblia de la București | |
Stema Țării Românești, de pe prima pagină a Bibliei | |
Informații generale | |
---|---|
Autor | Radu și Șerban Greceanu |
Ediția originală | |
Titlu original | Biblia de la București |
Limba | Română |
Editură | Șerban Cantacuzino |
Țara primei apariții | Țara Românească |
Data primei apariții | 1688 |
Format original | Tipăritură |
Ediția în limba română | |
Traducător | Biblia adecă Dumnezeiasca Scriptură a Vechiului și Noului Testament |
Modifică date / text |
Scrisă cu caractere chirilice, titlul ei complet era Biblia adecă Dumnezeiasca Scriptură a Vechiului și Noului Testament. Traducerea s-a bazat pe versiunea lui Nicolae Milescu a Septuaginta, revăzută de „oamenii locului”, cu aportul fraților Greceanu (Radu și Șerban), fiind tipărită în Țara Românească, cu ajutorul principelui Șerban Cantacuzino (1678-1688), de către Mitrofan (fostul episcop de Huși, refugiat din Moldova și viitorul episcop al Buzăului)[3][4]. Este prima traducere completă în limba română a tuturor textelor biblice. Aceasta a pus o piatră de temelie la dezvoltarea limbii române scrise. Samuil Micu a îmbunătățit traducerea lui Nicolae Milescu, demers concretizat în Biblia de la Blaj (1795), care a devenit textul standard folosit în întreg spațiul românesc.