Erevan

Erevan (în armeană Երևան) este capitala Armeniei. Orașul avea în anul 2009 o populatie estimată la 1.111.300 de locuitori. Este localizat în partea central-vestică a țării, într-o depresiune intramontană.

Erevan
Երևան
—  Capitala Armeniei  —
Erevan
Drapel Stemă
Poreclă: „Orașul roz”[1][2][3] (վարդագույն քաղաք[4] vardaguyn k'aghak')
Erevan Erevan (Armenia) Poziția geografică
Coordonate: 40°11′N 44°31′E ({{PAGENAME}})
Țară	Armenia
Fondat	782 î.Hr
Numit după	Fortăreața Erebuni
Guvernare
- Primar	Tigran Avinean[*][[Tigran Avinean (politician armean)|​]] (K’aġak’ac’iakan paymanagir[*][[K’aġak’ac’iakan paymanagir (political party in Armenia)|​]], 10 octombrie 2023)
Suprafață
- Total	227 km²
Altitudine	1.000 m.d.m.
Populație (est. 2009[5])
- Total	1.111.300 locuitori
Fus orar	GMT+4
Cod poștal	0001–0099
Prefix telefonic	10
Localități înfrățite
- 43 orașe înfrățite	listă
Prezență online
Site oficial GeoNames OpenStreetMap relation
Poziția localității Erevan Poziția localității Erevan
Modifică date / text

Este cel mai mare oraș din Armenia, precum și unul dintre cele mai vechi orașe din lume locuite continuu^⁠(d).^[6] Situat de-a lungul râului Hrazdan^⁠(d), Erevan este centrul administrativ, cultural și industrial al țării. Este capitală a Armeniei din 1918. Orașul servește de asemenea ca sediu al Eparhiei Pontificale Araratiene^⁠(d), cea mai mare eparhie din cadrul Bisericii Apostolice Armene și una dintre cele mai vechi eparhii din lume.^[7]

Istoria Erevanului datează din secolul 8 î.Hr., odată cu fondarea cetății Erebuni în 782 î.Hr. de către regele Argiști I^⁠(d) în vestul extrem al Câmpiei Ararat^⁠(d).^[8] Erebuni a fost „proiectat ca un mare centru administrativ și religios, o capitală complet regală.”^[9] Spre sfârșitul Regatului antic al Armeniei, noi orașe capitală au fost înființate, iar Erevan a pierdut din importanță. Sub conducere iraniană și rusească, a fost centru al Hanatului Erevanului din 1736 până în 1828 și respectiv, al Guberniei Erevan din 1850 până în 1917. După Primul Război Mondial, Erevanul a devenit capitală a Primei Republici Armenia, orașul fiind locul au migrat mulți supraviețuitori ai Genocidului Armean din Imperiul Otoman.^[10] Orașul s-a mărit rapid în timpul secolului 20, timp în care Armenia a fost parte a Uniunii Sovietice. În câteva decenii, Erevanul s-a transformat dintr-un orășel provincial din cadrul Imperiului Rus în principalul centru cultural, artistic și industrial al Armeniei, devenind de asemenea sediu al guvernului național.

Odată cu dezvoltarea economiei Armeniei, Erevanul a suferit o transformare majoră. S-a construit mult de-a lungul orașului de la începutul anilor 2000, iar puncte de vânzare precum restaurantele, magazinele și cafenelele stradale, care erau rare în epoca sovietică, s-au multiplicat. În 2011, populația Erevanului era de 1,060,138, adică peste 35% din populația totală a Republicii Armenia. Potrivit estimării oficiale pe 2016, actuala populație a orașului este de 1,073,700.^[11] Erevanul a fost numit în 2012 Capitală Mondială a Cărții^⁠(d) de către UNESCO.^[12] Erevan este de asemenea membru al Eurocities^⁠(d).^[13]

Dintre reperele notabile ale Erevanului, Cetatea Erebuni este considerată locul de naștere al orașului, biserica Avan^⁠(d) este cea mai veche biserică existentă din Erevan, iar Catedrala Sfântul Grigore Luminătorul^⁠(d) este cea mai mare catedrală armeană din lume, Tsitsernakaberd^⁠(d) este memorialul oficial al victimelor Genocidului Armean, la care se adaugă diferite case de operă, teatre, muzee, biblioteci și alte instituții culturale. Teatrul de Operă din Erevan este principala sală de spectacole din capitala armeană, Galeria Națională a Armeniei^⁠(d) este cel mai mare muzeu de artă din Republica Armenia și împarte o clădire cu Muzeul de Istorie al Armeniei^⁠(d), iar magazia Matenadaran^⁠(d) conține cel mai mare grup de cărți și manuscrise vechi din lume.

Istoric

Regiunea Erevanului este deja locuit în secolul IV î.e.n. Așezări omenești s-au găsit în regiunile Shengavit, Tsitsernakaberd, Karmir Blur, Arin Berd, Karmir Berd și Berdadzor din perioada bronzului. Localitatea este pentru prima oară amintită în anul 782 î.e.n. sub numele de Erebuni. Ea fiind întemeiată de regele Argišti I aici fiind construite canale de irigație și construcții pentru depozitarea cerealelor. În anul 585 î.e.n. Erebuni este distrus de sciți și mezi. Între secolele VI și VI î.e.n. localitatea Erevan a fost centrul satrapiei Armeniei. Prima biserică, Sf. Petru și Paul există din secolul V e.n. fiind avariată în 1931. În anul 658 orașul este cucerit de arabi, Erevanul devenind un punct important de încrucișare a drumurilor caravanelor ce făceau legătura între India și Europa. Între secolele IX și XII Erevan făcea parte din regatul bagratizilor o dinastie armeano-georgiană urmând ca să fie invadată de selgiucizi iar în 1387 să fie cucerită de trupele lui Timur Lenk. Prin poziția lui geografică localitatea devine un punct strategic important între perși (Iran) și Imperiul Otoman. Conflictul dintre cele două imperii atinge punctul culminant între anii 1513 - 1737 când Armenia a fost de 14 ori ocupată de trupele celor două imperii. În 1604 în timpul șahului persan Abbas I. au fost mii de armeni deportați în Persia ca urmare a acestei acțiuni în hanatul Erevan erau numai 20 % armeni iar restul de 80 % erau musulmani, formați din perși, turci și kurzi. În iunie 1679 un cutremur distruge o mare parte a orașului. Între 1747 - 1827, hanatul Erevan sub dominație persană este un principat musulman, după care va fi cucerit în 1827 de generalul rus Ivan Fiodorovici Paskevici (1782-1856) fiind integrat în Imperiul Rus. În timpul dominației ruse a fost sprijinită repatrierea armenilor din Iran și Turcia. Erevan devine capitala oblastului (regiunii) Armenia, va crește rolul economic și politic al orașului, sunt construite case în stil european. În anul 1837 țarul Nicolae I al Rusiei după vizitaea orașului o ridică la gradul de uezd. În 1854 se deschide în oraș o școală superioară de fete, iar în 1874 apare o tipografie. Primul teatru apare în anul 1879 iar la începutul secolului XX s-a terminat construcția căii ferate ce lega Erevan de Gyumri (Alexandropol), Tbilisi și Julfa. În anul 1913 orașul este legat la o rețea telefonică. Armenia a fost un timp scurt între anii 1917 și 1920 independentă înainte de a fi integrată în URSS, devenind Republica Sovietică Socialistă Armenească. În această peroadă are loc un proces intens de rusificare a Armeniei. În oraș după al doilea război mondial se va lucra la construirea de poduri și clădiri cu prinzioneri germani. Protestele antisovietice ale armenilor s-au intensificat în anii 1968, Armenia cu capitala la Erevan devenind independentă în anul 1991.

Note

1. Billock, Jennifer (28 decembrie 2016). „How Ancient Volcanoes Created Armenia's Pink City”. Smithsonian.
2. Hovasapyan, Zara (1 august 2012). „When in Armenia, Go Where the Armenians Go”. Armenian National Committee of America. Construit din tufuri locale, acestea îi dau Erevanului numele de „orașul roz”.
3. Dunn, Ashley (21 februarie 1988). „Pink Rock Comes as Gift From Homeland in Answer to Armenian College's Dreams”. Los Angeles Times. Pentru armeni, totuși, piatra este unică. Ei adesea fac referire la Erevan, capitala patriei lor, numindu-l „Vartakouyn Kaghak” sau „Orașul roz” din cauza utilizării considerabile a pietrei a cărei culoare poate varia de la roz la violet deschis.
4. „Տուֆ [Tuff]”. encyclopedia.am (în armeană). Arhivat din original la 15 iulie 2015. Accesat în 4 iulie 2018. Երևանն անվանում են վարդագույն քաղաք, որովհետև մեր մայրաքաղաքը կառուցապատված է վարդագույն գեղեցիկ տուֆե շենքերով:
5. http://www.armstat.am/file/article/demos_09_2.pdf
6. Bournoutian, George A. (2003). A concise history of the Armenian people: (from ancient times to the present) (ed. 2nd). Costa Mesa, California: Mazda Publishers. ISBN 9781568591414.
7. History Arhivat în 16 d.Hr., la Wayback Machine.
8. Katsenelinboĭgen, Aron (1990). The Soviet Union: Empire, Nation and Systems. New Brunswick: Transaction Publishers. p. 143. ISBN 0-88738-332-7.
9. R. D. Barnett (1982). „Urartu”. În John Boardman; I. E. S. Edwards; N. G. L. Hammond; E. Sollberger. The Cambridge Ancient History, Vol. 3, Part 1: The Prehistory of the Balkans, the Aegean World, Tenth to Eighth Centuries BC (ed. 2nd). Cambridge University Press. p. 346. ISBN 978-0521224963.
10. Hovannisian, Richard G. (1971). The Republic of Armenia: The First Year, 1918–1919, Vol. I. Berkeley: University of California Press. pp. 126–127. ISBN 0-520-01984-9.
11. „The official estimate of the population in Armenia as of 01.01.2016” (PDF).
12. „Yerevan named World Book Capital 2012 by UN cultural agency”.
13. „Members List”. eurocities.eu. Arhivat din original la 6 iunie 2015. Accesat în 8 ianuarie 2015.

Personalități născute aici

• Garik Martirosian (n. 1974), prezentator TV;
• Gurghen Margarian (1978 - 2004), ofițer;
• Sargis Galstyan (1979) actor de teatru și film;
• Mariné Galstyan (1980) actriță de teatru și film;
• Lewon Aronjan (n. 1982), mare maestru internațional de șah;
• Inga și Anush (n. 1982, 1980), cântărețe;
• Elen Yeremyan (cunoscută ca Brunette, n. 2001), cântăreață;
• Maléna (n. 2007), cântăreață.

Legături externe

Commons

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Erevan

• Pagina oficială a Erevanului
• Erevan – Capitala din sufletul armenilor Arhivat în 2 ianuarie 2012, la Wayback Machine., 20 iulie 2011, Nicu Parlog, Descoperă - Travel
• Monument al eroilor români la Erevan, 24 octombrie 2006, Amos News

	Subiecte Armenia — Armeni — Limba armeană v • d • m
	Apărare  • Așezări  • Capitala  • Climă  • Conducători  • Cultură  • Demografie Economie  • Educație  • Faună  • Floră  • Geografie  • Hidrografie  • Istorie  • Orașe  • Politică Sănătate  • Sport  • Steag  • Stemă  • Subdiviziuni  • Turism  • • Cioturi  • • Formate  • • Imagini  • • Portal