Școala Militară de Infanterie și Cavalerie

Școala Militară de Infanterie și Cavalerie era^[când?] unica instituție militară de învățământ pentru formarea ofițerilor având un caracter mixt, în sensul că pregătirea elevilor urma două direcții: pregătirea elevilor ca ofițeri în armele infanteriei și cavaleriei, precum și pregătirea, într-o etapă ulterioară, a ofițerilor-elevi care urmau specializarea în armele artileriei și geniului.^[1]

Școala Militară de Infanterie și Cavalerie
Fondată	19 iulie 1872
Țară	România
Ramură	Învățământ militar
Tip	Național
Rol	Pregătirea viitorilor ofițeri ai Armatei României
București, Calea Griviței, nr. 24
Modifică date / text

În programa acesteia, cursurile erau predate atât de profesori militari cât și civili. Profesori militari predau disciplinele: fortificație, instrucția infanteriei, tactică, strategie și geografie militară, administrație și legislație, hipologie și instrucția cavaleriei. Profesorii civili predau: geometrie descriptivă, mecanică și lucrări grafice, topografie și științe aplicate, două limbi străine și gimnastică.^[2]

Istoric

Uniformele elevilor școlii, 1880

Uniforma elevilor școlii, 1916

În perioada ocupației școala a funcționat la Botoșani (1917-1918).

Comandanți

• lt-col. C. Slăvescu (1917-1918)

Absolvenți, personalități militare și civile

• Teodor Tăutu (1889)
• Ernest Broșteanu (1890)
• Nicolae Samsonovici (1897)
• Ion Antonescu (1904)
• Constantin Sănătescu (1907)
• Nicolae Macici (1907)
• Gheorghe Mihail (1907)
• Gheorghe Avramescu (1908)
• Constantin Vasiliu-Rășcanu (1908)
• Paul Theodorescu (1908)
• Gheorghe Manoliu (1909)

• 
  Elevi ai Școlii Militare de Infanterie și Cavalerie în 1915 - Plutonul 3 din Compania 3 - Comandant cpt. Ștefan Mladin, Instructor Lt. Vasile Ghițescu.