Filaret Barbu

Filaret Barbu (n. 16 aprilie 1903, Lugoj, Austro-Ungaria – d. 31 mai 1984, Timișoara, România) a fost un compozitor român de operetă.

Filaret Barbu
Date personale
Născut	16 aprilie 1903 Lugoj, Austro-Ungaria
Decedat	31 mai 1984 (81 de ani) Timișoara, România
Copii	Gelu Barbu
Cetățenie	România
Ocupație	compozitor
Limbi vorbite	limba română
Activitate
Studii	Neues Wiener Konservatorium[*][[Neues Wiener Konservatorium (established in 1909)|​]]
Gen muzical	operetă
Modifică date / text

Filaret Barbu în ultimii ani ai vieții

Monumentul lui Filaret Barbu în cimitirul ortodox din Lugoj

Date biografice

Filaret Barbu a fost fiul lui Iosif Hazi Barbu, cârnățar de meserie, și al Emei Barbu, născută Dragoș. A cunoscut de timpuriu sunetele muzicale ale tarafurilor de lăutari, care cântau de dimineață și până târziu în noapte în birtul bunicului său.

A urmat cursurile secundare la Lugoj și Caransebeș. A absolvit Conservatorul din Viena, unde a studiat vioara și contrapunctul cu maeștrii vienezi, între 1922-1926, la Neues Wiener Konservatorium.

Întors în România, a devenit profesor de muzică la Liceul „Coriolan Brediceanu” din Lugoj și dirijor al corului "Ion Vidu", la a cărui înființare, în 1922, a fost unul dintre inițiatori. ^[1].

În, 1931, după decesul profesorului Ion Vidu, i-a urmat acestuia la conducerea corului Reuniunii române de muzică și cântări, care a primit numele lui Ion Vidu. ^[2]

Lucrarea sa de debut a fost vodevilul Privighetoarea albă (1924), după care au urmat o serie întreagă de lucrări, între care și Armonii bănățene, Nocturnă, Roză albă, etc.

A scris și un studiu monografic dedicat lui Traian Grozăvescu și o culegere de coruri intitulată Portativ bănățean.

A fost tatăl balerinului Gelu Barbu.

A decedat în 1984 la Timișoara.

Distincții

• Ordinul „Meritul Cultural” clasa I (19 iunie 1973) „pentru activitate îndelungată și merite deosebite în domeniul creației muzicale, [...] cu prilejul împlinirii vîrstei de 70 de ani”^[3]

Lucrări muzicale

• Privighetoarea albă (vodevil în 2 acte), 1924
• Lugojana nouă (prelucrări corale), 1928
• Armonii bănățene (operetă în 3 acte) 1935
• Florentina (opereta in 2 părți), 1940
• Omul (oratoriu), 1942
• Balada lui Bălcescu (operă), 1948
• Ana Lugojana (operetă în 3 acte), 1950
• Plutașul de pe Bistrița (operetă în 3 acte), 1955
• Sună buciumul (cantată), 1958
• Ăl mai mare om din lume (balet într-un act), 1959
• O nuntă în Tara Oașului (muzică de film), 1960
• Târgul de fete (operetă în trei acte), 1964